Normele propuse de autorități privind stabilirea cuantumului remunerațiilor și recompenselor membrilor organelor de conducere ale întreprinderilor de stat crează incertitudini și situații confunze. Și asta pentru că modificările la Legea salarizării stabilesc că Guvernul desemnează nivelul de remunerație, în timp ce modificările la Legea cu privire la întreprinderi de stat și întreprinderea municipală pun aceasta prerogativă pe seama fondatorului întreprinderii. Opinia se regăsește în avizul Centrului Național Anticorupție la un proiect de lege propus pentru consultări publice în luna mai.
Totodată, chiar dacă proiectul stabilește că membrii organelor de conducere pot fi lipsiți de remunerații și recompense, dacă se eschivează de la îndeplinirea funcțiilor, nu sunt stabilite criteriile după care se va constata eschivarea. De asemenea, modificările nu instituie sancțiuni dacă astfel de eschivări nu vor fi examinate, iar persoanele vizate vor continua să primească aceste plăți.
Experții anticorupție spun că lipsa unor reglementări clare în acest sens riscă ca norma să fie declarativă și, ca rezultat, neaplicabilă. Eschivarea de la executarea obligațiilor de membrii vizați poate afecta calitatea deciziilor emise de către aceste organe, promovând, în final, interese de grup contrare intereselor întreprinderii/societăţii.
În aviz se mai menționează că, caracterul lacunar al proiectului va face imposibilă tragerea la răspundere a factorilor de decizie, care la implementare vor conștientiza impunitatea lor pentru abuzurile săvârșite în procesul de aplicare, și deci, astfel, va perpetua săvârșirea abuzurilor și depășirilor atribuțiilor de serviciu, conflicte de interese și/sau favoritism, utilizarea neconformă a fondurilor și/sau a patrimoniului.
Prin urmare, CNA propune completarea proiectului cu norme care să prevadă cazurile de eschivare de la îndeplinirea funcțiilor membrilor organelor de conducere ale întreprinderilor de stat și ale societăților pe acțiuni cu capital majoritar sau integral de stat, ca temei pentru anularea remunerațiilor și recompenselor, precum și sancțiuni clare în cazul omiterii constatării acestui fapt și anulării plaților respective. De asemenea, trebuie să fie instituit un subiect unic responsabil de stabilirea cuantumului recompenselor și remunerării lunare a membrilor consiliului de administrare și a comisiei de cenzori.
Normele propuse de autorități privind stabilirea cuantumului remunerațiilor și recompenselor membrilor organelor de conducere ale întreprinderilor de stat crează incertitudini și situații confunze. Și asta pentru că modificările la Legea salarizării stabilesc că Guvernul desemnează nivelul de remunerație, în timp ce modificările la Legea cu privire la întreprinderi de stat și întreprinderea municipală pun aceasta prerogativă pe seama fondatorului întreprinderii. Opinia se regăsește în avizul Centrului Național Anticorupție la un proiect de lege propus pentru consultări publice în luna mai.
Totodată, chiar dacă proiectul stabilește că membrii organelor de conducere pot fi lipsiți de remunerații și recompense, dacă se eschivează de la îndeplinirea funcțiilor, nu sunt stabilite criteriile după care se va constata eschivarea. De asemenea, modificările nu instituie sancțiuni dacă astfel de eschivări nu vor fi examinate, iar persoanele vizate vor continua să primească aceste plăți.
Experții anticorupție spun că lipsa unor reglementări clare în acest sens riscă ca norma să fie declarativă și, ca rezultat, neaplicabilă. Eschivarea de la executarea obligațiilor de membrii vizați poate afecta calitatea deciziilor emise de către aceste organe, promovând, în final, interese de grup contrare intereselor întreprinderii/societăţii.
În aviz se mai menționează că, caracterul lacunar al proiectului va face imposibilă tragerea la răspundere a factorilor de decizie, care la implementare vor conștientiza impunitatea lor pentru abuzurile săvârșite în procesul de aplicare, și deci, astfel, va perpetua săvârșirea abuzurilor și depășirilor atribuțiilor de serviciu, conflicte de interese și/sau favoritism, utilizarea neconformă a fondurilor și/sau a patrimoniului.
Prin urmare, CNA propune completarea proiectului cu norme care să prevadă cazurile de eschivare de la îndeplinirea funcțiilor membrilor organelor de conducere ale întreprinderilor de stat și ale societăților pe acțiuni cu capital majoritar sau integral de stat, ca temei pentru anularea remunerațiilor și recompenselor, precum și sancțiuni clare în cazul omiterii constatării acestui fapt și anulării plaților respective. De asemenea, trebuie să fie instituit un subiect unic responsabil de stabilirea cuantumului recompenselor și remunerării lunare a membrilor consiliului de administrare și a comisiei de cenzori.