Concediul neplătit nu poate afecta durata concediului plătit.
Lucrez într-o companie de mai puțin de un an. În primele șase luni de lucru, am folosit un concediu neplătit. Acum vreau să-mi iau concediul plătit, însă din cauza că am folosit mai mult de 14 zile concediu neplătit, mi s-a spus că o să-mi fie redus concediul plătit. Rog sa-mi spuneți dacă acordarea concediului neplătit poate afecta durata concediului de odihnă anual plătit?
Veronica Bulat, Cimișlia
Concediul de odihnă anual plătit pentru primul an de muncă, potrivit alin. (1) al art.115 din Codul muncii, se acordă salariaților după expirarea a 6 luni de muncă la unitatea respectivă. Acest drept al salariaților este prevăzut și de art. 5 din Convenția Organizației Internaționale a Muncii nr.132 cu privire la concediile anuale remunerate, prevederile căreia au un caracter obligatoriu, ca urmare a ratificării ei de Republica Moldova la 26 septembrie 1997.
Concediul de odihnă anual plătit (pentru primul an de muncă, acordat salariaților după expirarea a 6 luni de muncă) se acordă salariaților pentru un an integral de muncă, calculat din ziua angajării în unitatea dată, cu respectarea prevederilor art.114 din Codul muncii. Astfel, acest concediu se consideră acordat cu avans (urmând a fi recuperat în perioada rămasă până la împlinirea anului de lucru).
Planificarea acordării sau folosirea anterioară a concediului de odihnă anual plătit, inclusiv pentru primul an de muncă (după expirarea a 6 luni de muncă la unitatea respectivă) nu interzice și nu poate servi drept temei legal pentru neacordarea concediului neplătit. Și viceversa, acordarea concediului neplătit (la solicitarea salariatului) nu poate servi ca temei legal pentru neacordarea concediului de odihnă anual plătit, inclusiv pentru primul an de muncă, după expirarea a 6 luni de activitate neîntreruptă la unitatea respectivă. De asemenea, nu se permite reducerea concediului de odihnă anual plătit cu numărul de zile folosite ale concediului neplătit. Or, acordarea concediului neplătit nu poate afecta durata sau numărul de zile ale concediului de odihnă anual plătit.
Sindicatele și creația legislativă: drepturi și oportunități
Ce spune legea despre drepturile sindicatelor la elaborarea proiectelor de acte juridice?
Dreptul de participare la elaborarea proiectelor de acte juridice constituie unul dintre drepturile de bază ale sindicatelor. Cadrul legal cu privire la realizarea acestui drept al sindicatelor îl constituie, în special, prevederile art. 14 din Legea sindicatelor.
Potrivit acestui cadru legal, sindicatele sunt în drept să participe la elaborarea proiectelor de legi şi de alte acte normative în domeniul remunerării muncii, asigurării sociale, formării preţurilor, ocrotirii sănătăţii, egalităţii de şanse şi de tratament între bărbaţi şi femei şi în alte domenii ce ţin de muncă şi dezvoltarea social-economică. În autorităţile publice, sindicatul îşi realizează acest drept prin organele sale de nivelul respectiv.
Autorităţile publice urmează să trimită proiectele de acte juridice organelor sindicale respective, solicitând, în termen de cel mult 30 de zile, avizele sau propunerile acestora. Neprezentarea avizelor sau a propunerilor în termenul indicat se consideră refuz al sindicatului de a-şi exercita dreptul la exprimarea opiniei.
Sindicatele sunt în drept să participe la examinarea de către autorităţile publice a avizelor şi propunerilor lor. În cazul respingerii sau acceptării parţiale a propunerilor sindicatului, autoritatea respectivă îl informează în scris despre aceasta, argumentându-şi poziţia. Sindicatele de asemenea sunt în drept să-şi exprime public, în mijloacele de informare în masă, poziţia asupra proiectelor de acte normative indicate în propunerile sau avizele pe care le elaborează.
Concediul neplătit nu poate afecta durata concediului plătit.
Lucrez într-o companie de mai puțin de un an. În primele șase luni de lucru, am folosit un concediu neplătit. Acum vreau să-mi iau concediul plătit, însă din cauza că am folosit mai mult de 14 zile concediu neplătit, mi s-a spus că o să-mi fie redus concediul plătit. Rog sa-mi spuneți dacă acordarea concediului neplătit poate afecta durata concediului de odihnă anual plătit?
Veronica Bulat, Cimișlia
Concediul de odihnă anual plătit pentru primul an de muncă, potrivit alin. (1) al art.115 din Codul muncii, se acordă salariaților după expirarea a 6 luni de muncă la unitatea respectivă. Acest drept al salariaților este prevăzut și de art. 5 din Convenția Organizației Internaționale a Muncii nr.132 cu privire la concediile anuale remunerate, prevederile căreia au un caracter obligatoriu, ca urmare a ratificării ei de Republica Moldova la 26 septembrie 1997.
Concediul de odihnă anual plătit (pentru primul an de muncă, acordat salariaților după expirarea a 6 luni de muncă) se acordă salariaților pentru un an integral de muncă, calculat din ziua angajării în unitatea dată, cu respectarea prevederilor art.114 din Codul muncii. Astfel, acest concediu se consideră acordat cu avans (urmând a fi recuperat în perioada rămasă până la împlinirea anului de lucru).
Planificarea acordării sau folosirea anterioară a concediului de odihnă anual plătit, inclusiv pentru primul an de muncă (după expirarea a 6 luni de muncă la unitatea respectivă) nu interzice și nu poate servi drept temei legal pentru neacordarea concediului neplătit. Și viceversa, acordarea concediului neplătit (la solicitarea salariatului) nu poate servi ca temei legal pentru neacordarea concediului de odihnă anual plătit, inclusiv pentru primul an de muncă, după expirarea a 6 luni de activitate neîntreruptă la unitatea respectivă. De asemenea, nu se permite reducerea concediului de odihnă anual plătit cu numărul de zile folosite ale concediului neplătit. Or, acordarea concediului neplătit nu poate afecta durata sau numărul de zile ale concediului de odihnă anual plătit.
Sindicatele și creația legislativă: drepturi și oportunități
Ce spune legea despre drepturile sindicatelor la elaborarea proiectelor de acte juridice?
Dreptul de participare la elaborarea proiectelor de acte juridice constituie unul dintre drepturile de bază ale sindicatelor. Cadrul legal cu privire la realizarea acestui drept al sindicatelor îl constituie, în special, prevederile art. 14 din Legea sindicatelor.
Potrivit acestui cadru legal, sindicatele sunt în drept să participe la elaborarea proiectelor de legi şi de alte acte normative în domeniul remunerării muncii, asigurării sociale, formării preţurilor, ocrotirii sănătăţii, egalităţii de şanse şi de tratament între bărbaţi şi femei şi în alte domenii ce ţin de muncă şi dezvoltarea social-economică. În autorităţile publice, sindicatul îşi realizează acest drept prin organele sale de nivelul respectiv.
Autorităţile publice urmează să trimită proiectele de acte juridice organelor sindicale respective, solicitând, în termen de cel mult 30 de zile, avizele sau propunerile acestora. Neprezentarea avizelor sau a propunerilor în termenul indicat se consideră refuz al sindicatului de a-şi exercita dreptul la exprimarea opiniei.
Sindicatele sunt în drept să participe la examinarea de către autorităţile publice a avizelor şi propunerilor lor. În cazul respingerii sau acceptării parţiale a propunerilor sindicatului, autoritatea respectivă îl informează în scris despre aceasta, argumentându-şi poziţia. Sindicatele de asemenea sunt în drept să-şi exprime public, în mijloacele de informare în masă, poziţia asupra proiectelor de acte normative indicate în propunerile sau avizele pe care le elaborează.