Ocuparea informală și salariile în plic, în vizorul experților de la Consiliul Economic

  • 25 янв. 2017, 14:40
  • 1 045

A fost creat al patrulea Grup de Lucru din cadrul Consiliului Economic. Președintele acestuia a fost ales Vladislav Caminschi, director executiv al Confederației Naționale a Patronatelor din Moldova. Acest Grup de lucru se va axa pe identificarea soluțiilor de combatere a fenomenului “salariilor în plic” și a ocupării informale.

Din grup fac parte reprezentanții asociațiilor de business, autorităților administrației publice, comunității donatorilor și experți naționali.

Potrivit reprezentanților Grupului de Lucru, în Moldova cel mai mare procent de angajări nedeclarate și a “salariilor în plic” se atestă în agricultură, construcții și comerț. Acest fenomen are mai multe efecte negative. Statul ratează venituri la buget, scade încrederea oamenilor în sectorul public, sporește presiunea asupra sistemului de asigurări sociale. Cresc riscurile sociale pentru angajați, iar concurența în sectorul privat devine neloială.

Cauzele acestei situații spun experții, sunt corupția, neîncrederea în sectorul public, costul și insuficiența forței de muncă, reglementările excesive, dar și avantajele acestei situații atât pentru angajat cât și pentru angajator.

Reprezentanții Grupului de Lucru urmează să analizeze în detalii fiecare componentă a fenomenului muncii informale și a plății “salariului în plic”, în cadrul unor subgrupe tehnice.

Grupul de Lucru pentru reducerea ocupării informale și a fenomenului “salariilor în plic” a fost creat la solicitarea Prim-ministrului Pavel Filip. Grupul va efectua o analiză a costurilor şi beneficiilor soluţiilor propuse şi, ulterior, va elabora un Plan de acţiuni pentru reducerea ocupării informale și a fenomenului “salariilor în plic”, aplicând o abordare complexă și echilibrată pentru a descuraja angajările informale și a facilita formalizarea acestora.                      

Secretariatul Consiliului Economic pe lângă Prim-ministru, este sprijinit de Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare, cu susținerea financiară a Fondului Guvernului Marii Britanii pentru Buna Guvernare și de către proiectul Grupului Băncii Mondiale "Reforma climatului investițional", finanțat de Guvernul Suediei.