Studiul cu genericul Fenomenul salariilor în plic în Republica Moldova, realizat cu suportul Fondului pentru Bună Guvernare și pregătit de Price Waterhouse Coopers Moldova (PwC), a fost prezentat și discutat în cadrul ședinței de ieri a a Grupului de lucru a Consiliului Economic de pe lângă prim-ministrul Republicii Moldova.
Raportul indică că ponderea persoanelor care deţine un loc de muncă informal constituie 36,35% din totalul persoanelor ocupate. Cel mai înalt nivel al muncii informale se atestă în agricultură, construcţii, industrie.
Conform raportului, piața muncii din Republica Moldova poate fi caracterizată ca având un nivel înalt al ocupării informale. Deși formele acesteia s-au adaptat în timp, noilor realităț isociale, economice și legislative, amploarea fenomenului în sine rămâne una considerabilă.
Fenomenul salariilor “în plic” este unul complex, fiind stimulat de o serie de factori la nivelul tuturor părților implicate, fiind influenţat de presiunea competiției economice, nivelul birocratic aferent formalizării și remunerării relațiilor de muncă, rata înaltă a șomajului și nivelul mic al veniturilor realizate, lipsa unor stimulente fiscale pentru persoanele fizice cu venituri mici, nivelul scăzut al încrederii în ceea ce privește modalitatea de formare și cheltuire a bugetului public.
Posibilitatea aplicării unui regim fiscal facilitar
Prezentă la eveniment, secretarul de stat al Finanţelor, Veronica Vragaleva , a informat că în cadrul instituţiei pe care o reprezintă au fost elaborate mai multe scenarii privind combaterea fenomenuluisalariului "în plic".
«Noi am încercat să vedem dacă se poate de intervenit cu acea relaxare fiscală sau facilităţi fiscale, pornind de la premiza că principalii actori care achită salariile în plic sunt acei anajatori demotivaţi de impozitul de 23% pentru contribuţiile sociale de stat. De fapt, mesajul principal pe care l-am primit la întâlnirile cu mediul de business, viza acest impozit – dacă el ar fi mai mic, atunci şi angajatorii nu ar mai ascunde plăţile destinate angajaţilor. Noi am încercat să stabilim care ar fi impactul asupra bugetului de stat în acest context, dacă ne putem permite la situaţia în care suntem un efort financiar pentru a realiza această diminuare. Avem un exerciţiu, care cândva a mai fost implementat – o cotă redusă la contribuţiile de asigurări sociale de stat de 16% în domeniul agriculturii. La moment, propunerile sunt în proces de examinare la Ministerul Sănătăţii, Muncii şi Protecţiei Sociale, ne propunem să facem o încercare şi să vedem cum va funcţiona mecanismul. Dacă va avea rezultate, atunci, începând cu anul 2019, am putea implementa această iniţiativă».
Veronica Vragaleva a menţionat că autorităţile au iniţiat deja anumite măsuri pentru susţinerea businessului şi determinarea lui de a achita salariile în modul corespunzător, făcând referile la Legea privind parcurile IT şi la regimul fiscal facilitar aplicat rezidenţilor parcurilor.
Cred că ar fi necesară o campanie de informare şi sensibilizare a opiniei publice care să arate, printr-un mesaj foarte simplu, legătura dintre contribuţiile pe care le efectuează angajatorul şi pensia pe care o va primi angajatul, a mai adăugat Veronica Vragaleva.
Teoria lui Masslow
Mediul de afaceri, la rândul său, a afirmat că se confruntă cu o problemă la interviurile de angajare – oameni sunt interesaţi, în primul rând, de mărimea salariului şi posibilitatea de a-şi satisface necesităţile primordiale şi, mai puţin de contractul de muncă, contribuţiile sau pensia. În acest context, reprezentanţii mediul de afaceri au menţionat că măsura cea mai bună de combatere a fenomenului salariului „în plic” ar fi salariile decente. În acest caz, angajatul, fiind mulţumit de remuneraţia pe care o are, s-ar gândi şi la ziua de mâine, nu doar la cea de azi.
Alte măsuri propuse de asociaţiile de afaceri se referă la o educaţie a cetăţenilor privind la beneficiile muncii declarate; preluarea unor practici internaţionale cum ar fi controalele inopinante organizate de poliţie şi organul fiscal; identificarea domeniilor care aduc cea mai mare plus valoare şi acordarea facilităţilor fiscale în domeniile respective; contabilizarea unor plăţi ce ţin de prestarea serviciilor; crearea unui Centru fiscal Unic etc.
Tipurile muncii informale
În cadrul studiului, experţii au identificat 3 forme ale muncii informale :
Munca integral nedeclarată (numită și munca „la negru”) este prestată, conștient sau nu, în lipsa unui contract individual de muncă. Aceasta este cea mai agresivă formă de evitare a sarcinii fiscale folosită de angajatori, prin care salariul angajatului este achitat fără suportatea oricăror costuri fiscale.
Munca subdeclarată (sau parțial declarată) este prestată în cadrul unui contract individual de muncă, atunci când o parte a salariului (de obicei, echivalentul salariului minim pe economie) este contabilizată (salariul “oficial”), iar cealaltă parte este achitată angajatului “în plic” (numit și “salariul gri”).
Distorsionarea naturii remunerării achitate — are loc atunci când munca nu este prestată pe baza unui contract individual de muncă, ci în baza unui alt contract civil, care este mai avantajos din punct de vedere fiscal. Cele mai cunoscute modalități de schimbare a naturii remunerării sunt adoptate prin efectuarea plăților în baza patentei de întreprinzător, contractelor privind drepturile de autor, contractelor încheiate cu întreprinderile mici și mijlocii, achiziţiile din agricultură, plăţile în baza contractelor de locaţiune etc.
Recomandări
Experţii au formulat un şir de recomandări de care autorităţile s-ar putea ghida în lupta contra fenomenului salariului "în plic", printre acestea fiind — revizuirea noțiunii muncii nedeclarate, ținând cont de caracteristicile acesteia și analiza posibilității de definire a muncii subdeclarate, revizuirea poverii fiscale aferente veniturilor salariale concomitent cu majorarea cuantumului salariului minim garantat, revederea cadrului legal în vigoare prin prisma limitării posibilităților de retragere sau obținere a numerarului, clarificarea regimului de impozitare a activității zilierilor, publicarea listei companiilor care practică munca nedeclarată etc.
Studiul cu genericul Fenomenul salariilor în plic în Republica Moldova, realizat cu suportul Fondului pentru Bună Guvernare și pregătit de Price Waterhouse Coopers Moldova (PwC), a fost prezentat și discutat în cadrul ședinței de ieri a a Grupului de lucru a Consiliului Economic de pe lângă prim-ministrul Republicii Moldova.
Raportul indică că ponderea persoanelor care deţine un loc de muncă informal constituie 36,35% din totalul persoanelor ocupate. Cel mai înalt nivel al muncii informale se atestă în agricultură, construcţii, industrie.
Conform raportului, piața muncii din Republica Moldova poate fi caracterizată ca având un nivel înalt al ocupării informale. Deși formele acesteia s-au adaptat în timp, noilor realităț isociale, economice și legislative, amploarea fenomenului în sine rămâne una considerabilă.
Fenomenul salariilor “în plic” este unul complex, fiind stimulat de o serie de factori la nivelul tuturor părților implicate, fiind influenţat de presiunea competiției economice, nivelul birocratic aferent formalizării și remunerării relațiilor de muncă, rata înaltă a șomajului și nivelul mic al veniturilor realizate, lipsa unor stimulente fiscale pentru persoanele fizice cu venituri mici, nivelul scăzut al încrederii în ceea ce privește modalitatea de formare și cheltuire a bugetului public.
Posibilitatea aplicării unui regim fiscal facilitar
Prezentă la eveniment, secretarul de stat al Finanţelor, Veronica Vragaleva , a informat că în cadrul instituţiei pe care o reprezintă au fost elaborate mai multe scenarii privind combaterea fenomenuluisalariului "în plic".
«Noi am încercat să vedem dacă se poate de intervenit cu acea relaxare fiscală sau facilităţi fiscale, pornind de la premiza că principalii actori care achită salariile în plic sunt acei anajatori demotivaţi de impozitul de 23% pentru contribuţiile sociale de stat. De fapt, mesajul principal pe care l-am primit la întâlnirile cu mediul de business, viza acest impozit – dacă el ar fi mai mic, atunci şi angajatorii nu ar mai ascunde plăţile destinate angajaţilor. Noi am încercat să stabilim care ar fi impactul asupra bugetului de stat în acest context, dacă ne putem permite la situaţia în care suntem un efort financiar pentru a realiza această diminuare. Avem un exerciţiu, care cândva a mai fost implementat – o cotă redusă la contribuţiile de asigurări sociale de stat de 16% în domeniul agriculturii. La moment, propunerile sunt în proces de examinare la Ministerul Sănătăţii, Muncii şi Protecţiei Sociale, ne propunem să facem o încercare şi să vedem cum va funcţiona mecanismul. Dacă va avea rezultate, atunci, începând cu anul 2019, am putea implementa această iniţiativă».
Veronica Vragaleva a menţionat că autorităţile au iniţiat deja anumite măsuri pentru susţinerea businessului şi determinarea lui de a achita salariile în modul corespunzător, făcând referile la Legea privind parcurile IT şi la regimul fiscal facilitar aplicat rezidenţilor parcurilor.
Cred că ar fi necesară o campanie de informare şi sensibilizare a opiniei publice care să arate, printr-un mesaj foarte simplu, legătura dintre contribuţiile pe care le efectuează angajatorul şi pensia pe care o va primi angajatul, a mai adăugat Veronica Vragaleva.
Teoria lui Masslow
Mediul de afaceri, la rândul său, a afirmat că se confruntă cu o problemă la interviurile de angajare – oameni sunt interesaţi, în primul rând, de mărimea salariului şi posibilitatea de a-şi satisface necesităţile primordiale şi, mai puţin de contractul de muncă, contribuţiile sau pensia. În acest context, reprezentanţii mediul de afaceri au menţionat că măsura cea mai bună de combatere a fenomenului salariului „în plic” ar fi salariile decente. În acest caz, angajatul, fiind mulţumit de remuneraţia pe care o are, s-ar gândi şi la ziua de mâine, nu doar la cea de azi.
Alte măsuri propuse de asociaţiile de afaceri se referă la o educaţie a cetăţenilor privind la beneficiile muncii declarate; preluarea unor practici internaţionale cum ar fi controalele inopinante organizate de poliţie şi organul fiscal; identificarea domeniilor care aduc cea mai mare plus valoare şi acordarea facilităţilor fiscale în domeniile respective; contabilizarea unor plăţi ce ţin de prestarea serviciilor; crearea unui Centru fiscal Unic etc.
Tipurile muncii informale
În cadrul studiului, experţii au identificat 3 forme ale muncii informale :
Munca integral nedeclarată (numită și munca „la negru”) este prestată, conștient sau nu, în lipsa unui contract individual de muncă. Aceasta este cea mai agresivă formă de evitare a sarcinii fiscale folosită de angajatori, prin care salariul angajatului este achitat fără suportatea oricăror costuri fiscale.
Munca subdeclarată (sau parțial declarată) este prestată în cadrul unui contract individual de muncă, atunci când o parte a salariului (de obicei, echivalentul salariului minim pe economie) este contabilizată (salariul “oficial”), iar cealaltă parte este achitată angajatului “în plic” (numit și “salariul gri”).
Distorsionarea naturii remunerării achitate — are loc atunci când munca nu este prestată pe baza unui contract individual de muncă, ci în baza unui alt contract civil, care este mai avantajos din punct de vedere fiscal. Cele mai cunoscute modalități de schimbare a naturii remunerării sunt adoptate prin efectuarea plăților în baza patentei de întreprinzător, contractelor privind drepturile de autor, contractelor încheiate cu întreprinderile mici și mijlocii, achiziţiile din agricultură, plăţile în baza contractelor de locaţiune etc.
Recomandări
Experţii au formulat un şir de recomandări de care autorităţile s-ar putea ghida în lupta contra fenomenului salariului "în plic", printre acestea fiind — revizuirea noțiunii muncii nedeclarate, ținând cont de caracteristicile acesteia și analiza posibilității de definire a muncii subdeclarate, revizuirea poverii fiscale aferente veniturilor salariale concomitent cu majorarea cuantumului salariului minim garantat, revederea cadrului legal în vigoare prin prisma limitării posibilităților de retragere sau obținere a numerarului, clarificarea regimului de impozitare a activității zilierilor, publicarea listei companiilor care practică munca nedeclarată etc.