În legislația moldovenească a apărut un nou compartiment ”Munca la distanță”. A fost completat cu noi prevederi compartimentul «Munca la domiciliu». Confederația națională a patronatelor din Moldova, care a inițiat procedura introducerii schimbărilor respective în legislație, nu este de deplin satisfăcută de rezultat, însă e convinsă că treptat acest compartiment va fi perfecționat. Confederația națională a sindicatelor are un șir de obiecții la amendamentele adoptate.
Dublarea compartimentelor
Pandemia COVID-19, care a impus autoritățile să introducă starea de urgență pentru o perioadă de două luni și să sisteze activitatea multor companii și întreprinderi, cu excepția celor care prestau servicii de primă necesitate, a arătat ce important și comod ar fi, dacă legislația moldovenească ar reglementa problema muncii la distanță - și în situații excepționale, și în viața obișnuită.
În aprilie, 2020 Confederația națională a patronatelor a ieșit cu inițiativa de a introduce în Codul Muncii prevederi care ar reglementa activitatea la distanță, și a propus ca aceasta să fie reflectată într-un capitol aparte.
La 23 aprilie și Confederația națională a sindicatelor din Moldova și-a făcut publică poziția în această problemă. FNSM a declarat că este gata să sprijine elaborarea propunerilor, pentru a introduce în Codul Muncii amendamentele care ar reglementa relațiile de muncă de la distanță.
«Cu referite la proiectul de lege privind introducerea amendamentelor la Codul muncii RM nr.154/2003privind completarea lui cu un nou capitol – ”Munca la distanță”, CNPM consideră că este o reproducere a capitolului IX din compartimentul X al Codului muncii — «Munca la domiciliu». Astfel noi pledăm pentru îmbunătățirea acestui nou capitol, care se referă la:
— evidența orelor de muncă prestată efectiv de angajat;
— respectarea de către angajat a normelor de drept privind orele de lucru și de odihnă;
— asigurarea de către angajator a cerințelor privind securitatea și igiena la locul de muncă, controlul asupra respectării acestor cerințe de către angajat;
— asigurarea controlului și supravegherii angajatorului de către organele de control în vederea asigurării și respectării regulilor de securitate a muncii și sănătății la locul de muncă;
— stabilirea responsabilităților pentru încălcarea regulilor de securitate a muncii și protecție a sănătății, asumarea răspunderii pentru consecințele nerespectării relațiilor de muncă de către părți, etc. », - se spune în adresarea Confederației naționale a sindicatelor către mass-media.
Această adresare a fost expediată în adresa Ministerului sănătății, muncii și protecției sociale cu propunerea de a examina toate propunerile într-o ședință a grupului tripartit de lucru, creat de departamentul dat.
Nu este vorba doar despre cei care muncesc la domiciliu
Potrivit directorului executiv al Confederației naționale a patronatelor, Vladislav Caminschii, reglementarea juridică a muncii la distanță era necesară demult, așa că asupra amendamentelor se lucra și era preconizată adoptarea lor în viitorul apropiat, însă pandemia a accelerat procesul. Scopul inovațiilor introduse în Codul muncii era organizarea muncii la distanță pentru a permite cetățenilor angajați și angajatorilor din sferele de activitate în care aceasta este posibil să încheie contracte de muncă individuale cu posibilitatea de a lucra la distanță, adică de a combina munca în oficiu cu cea de la distanță.
Cum s-a mai spus, anterior în Codul muncii a existat articolul «Minca la domiciliu», care stipula organizarea muncii unor categorii de persoane cărora starea de sănătate nu le permite să vină în oficiul companiei sau la întreprindere. Între altele, patronatele au propus și o prevedere, care permite angajaților cu copii mici sau care îngrijesc de un bolnav să muncească la distanță.
«Nu este vorba numai despre cei care muncesc la domiciliu. Schimbările în Codul muncii vor permite legalizarea oricărei activități la distanță, cum au fost transferați acum mulți angajați în urma izbucnirii coronavirusului, - spunea încă în luna aprilie V.Caminschii într-un comentariu pentru publicația «Экономическоe обозрениe «Логос-пресс». – Activitatea la distanță presupune nu neapărat munca de acasă în condițiile de carantină și poate fi condiționată de alte circumstanțe. Ea este practicată dacă condițiile îl impun sau îi permit angajatului să-și îndeplinească obligațiile din orice punct al lumii, grație specificului profesiei, comodității, necesității de producere, etc. Viața contemporană dictează propriile reguli. Amendamentele erau necesare demult. Criza doar a grăbit modificarea legislației ».
Codul muncii a fost corectat
La 21 mai, 2020 prin Legea nr. 69 parlamentul a adoptat amendamentele respective la Codul muncii RM, iar la 26 mai acestea au intrat în vigoare.
Astfel, art. 73 din capitolul «Munca la domiciliu» a fost completat cu p. 2, care spune că dacă angajatul nu are posibilitatea să îndeplinească lucrul la locul de muncă organizat de angajator, atunci ”în scopul asigurării protecției sănătății și securității angajatului în situații excepționale care țin de declararea stării de urgență, asediu sau război, sau SU în sănătate publică, reieșind din specificul muncii angajatorul poate emite un ordin (decizie, decret) cu privire la îndeplinirea temporară a muncii la domiciliu sau la distanță. Asta fără a introduce schimbările respective în contractul de muncă. Ordinul este adus la cunoștința angajatului în timp util, inclusiv prin intermediul mijloacelor electronice.
Art. 95 din CM a fost completat cu partea 3, care stipulează că în situațiile excepționale motivate de starea de urgență, asediu, război sau în sănătate publică, organele competente responsabile de administrarea situației pot prevedea pentru anumite categorii de angajați o altă durată a timpului de muncă. În situații analoage, conform completărilor p.1 a art.104, aceleași organe pot dispune ca unele categorii de angajați să muncească suplimentar peste orele de program prevăzute de CM. A fost modificată și p.5 a art.11, care acum stabilește că în situații excepționale ”pentru ca angajații să profite maxim de zilele de odihnă și sărbătoare, angajatorul după consultarea angajaților poate transfera zilele de odihnă (de muncă) ».
Compartimentul X a fost completat cu capitolul IX¹ «Munca la distanță». Noile prevederi stabilesc că «munca la distanță este o formă de organizare a muncii prin care angajatul își îndeplinește obligațiunile conform funcției sau profesiei în afara locului de muncă organizat de angajator, inclusiv prin utilizarea tehnologiilor informaționale și de comunicare ». Anagajații la distanță încheie un contract de muncă sau au acord adițional la documentul deja existent, în care se includ prevederile privind munca la distență. Acest angajat se bucură de toate drepturile și garanțiile prevăzute de lege, contractul de muncă colectiv, individual sau orice alt act normativ. Orice nuanțe sau particularități existente în munca la distanță trebuiesc prevăzute în documentul semnat de ambele părți.
Cu privire la semnarea contractului individual privind munca la distanță, sau modificarea lui, asta se face în condițiile prevăzute de Codul muncii, inclusiv este posibil schimbul de documente electronice cu utilizarea semnăturii electronice.
Plus la condițiile comune, contractul individual de muncă privind munca la distanță trebuie să stipuleze următoarele momente: condițiile îndeplinirii muncii la distanță, graficul de lucru, pe durata căruia angajatorul are dreptul să verifice activitatea angajatului , cu indicarea modului de efectuare a controlului; ordinea ținerii evidenței orelor lucrate, condițiile suportării cheltuielilor ce țin de munca la distanță și alte stipulări coordonate de părți.
Cu privire la organizarea securității muncii și sănătății angajatului la distanță , CM prevede că angajatorul face acest lucru ”în conformitate cu prevederile Legii privind protecția sănătății și securității muncii 186/2008, precum și cu alte acte normative în domeniul protecției sănătății și securității muncii».
Ultimul articol din acest compartiment reglementează chestiunea încetării acțiunii contractului individual de muncă. Aceasta are loc în condițiile comune prevăzute de CM, se admite și prin schimb de documente cu utilizarea semnăturii electronice calificate.
Trei obiecții principiale
În comentariul pentru Noi.md , Eugen Covrig, șeful departamentului juridic al Confederației naționale a sindicatelor, care a făcut parte din grupul tripartit de lucru, organizat de Ministerul sănătății, muncii și protecției sociale, a spus că CNSM a avut obiecții față de amendamentele propuse de patronate. Sindicatele au avut pretenții mari față de organizarea muncii la distanță în perioada stării de urgență sau a altor cazuri de forță majoră.
– Lista noastră conținea multe obiecții, dar eu le voi numi pe trei – cele mai principiale pentru noi, - a menționat E.Covrig. - 1.În Codul muncii a fost introdusă modificarea care prevede că în așa situații ca cea prezentă, în condițiile stării de urgență, angajatorul decide de unul singur și în baza unui ordin obligă angajatul să lucreze la distanță sau la domiciliu. Fără aține cont de faptul dacă omul are posibilitatea să muncească la distanță. S-ar putea ca angajatul să nu aibă nici internet, nici computer, nici alte posibilități pentru o asemenea activitate. Confederația națională a sindicatelor a propus un amendament la CM – prevederea care obligă angajatorul sau reprezentantul acestuia să consulte angajatul cu privire la existența condițiilor necesare muncii la distanță, măcar cu puțin timp înainte de a emite ordinul. Noi am avut exemple în care oamenii doreau să muncească de acasă, dar nu dispuneau de resursele și tehnica necesară. Dar nu am fost auziți, așa că amendamentele adoptate permit angajatorului să-și oblige prin ordin subalternii să muncească de acasă chiar din ziua următoare.
«Dar parcă angajatorul nu trebuie, în aceste cazuri, să asigure angajații săi cu tehnica necesară, poate – să le achite internetul, energia electrică, alte servicii necesare pentru a organiza munca la domiciliu? » – l-a întrebat corespondentul Noi.md pe dl Covrig, iar el a răspuns că aceste momente le stipulează articolele care reglementează nemijlocit chestiunea muncii la distanță, dar nu în cazurile declarării stării de urgență. 2.Legea nu reglementează problemele ce țin de sănătatea și securitatea angajaților trimiți să muncească la distanță în perioada SU, – a continuat șeful departamentului juridic al Confederației naționale a sindicatelor enumerarea obiecțiilor sindicatelor cu privire la munca la distanță . – Legea spune clar, că angajatorul trebuie să asigure toate condițiile de muncă, pentru ca angajații să fie în siguranță. Și în acest caz nimic nu este descris, cu excepția faptului că angajatorul asigură protecția sănătății și securitatea angajaților la distanță în conformitate cu Legea privind protecția sănătății și securitatea muncii, alte acte normative. Dar din articolul dat nimic nu este clar. Între timp, angajatorul trebuie să viziteze din timp domiciliul angajatului pentru a vedea dacă acesta dispune de spațiu, condiții adecvate de muncă, că doar nu toate lucrările efectuate acasă țin de computere și internet. Poate fi vorba despre cusătorese, care au nevoie de mașini de cusut, consumabile, etc. Pot fi și alte genuri de lucrări. Noi trebuie să ținem cont și să luăm toate măsurile pentru asigurarea activității sigure la domiciliu. 3. A treia obiecție principială ține de diferența dintre conținutul proiectului de lege dezbătut și varianta finală adoptată.
– Cu Confederația națională a sindicatelor a fost consultat un proiect de lege, da după înregistrarea lui în parlament în el au apărut unele prevederi, pe care noi nu le-am văzut și despre care nu știam. În Codul muncii au fost adăugate prevederi în art. 95 și 104, care prevăd că în situațiile excepționale organele competente responsabile de gestionarea situației pot stabili pentru unele categorii de angajați o altă durată a zilei de muncă, pot obliga unele categorii de angajați să muncească supra-program. Noi nu am fost consultați pe marginea acestor puncte și nu putem fi de acord cu ele. Deoarece aceste schimbări în programul de muncă – pe parcursul întregii săptămîni, cu prelungirea săptămînini de muncă în zilele de odihnă sau pe timp de noapte - în mod obligatoriu trebuie discutate personal cu angajatul. Acesta poate fi o persoană cu nevoi speciale, vedere slabă , în etate sau careva restricții medicale. Nu poate puterea, de orice nivel ar fi, să decidă pentru om dacă acesta va munci sau nu supra-program sau pe timp de noapte.
Е. Covrig a amintit, că după semnarea acordului de asociere cu UE, Republica Moldova a ajustat legislația națională la cea europeană. Iar convenția UE, care reglementează chestiunile ce țin de muncă, stipulează că orice modificare a procesului de muncă (iar regimul de muncă face parte din el) poate fi făcută numai cu acordul ambelor părți.
– Toate problemele de acest fel nu pot fi soluționate la ordinul conducătorului, pentru că în mod obligatoriu se vor solda cu eliberarea din funcție a angajatului, - este convins șeful departamentului juridic al FNSM. – Relațiile de muncă sunt bilaterale și nimeni nu este în drept să se implice în negocierile acestor părți. Cu noi nu a fost consultată această prevedere, noi am fost puși în fața faptului împlinit. Noi am menționat, că aceste amendamente vor provoca neapărat conflicte între părți, și nu vor soluționa problemele crizei. Căci persoana poate să nu fie de acord cu cerința de a munci supra-program.
Mai avem la ce lucra
Vladislav Caminschii, directorul executiv al Confederației naționale a patronatelor din RM consideră că nu este nimic grozav în faptul că în perioada stării de urgență prin ordinul conducătorului companiei durata zilei de muncă poate fi prelungită, sau angajatului îi poate fi încredințată o muncă supra-program, deoarece aceste modificări nu au fost introduse cu titlu permanent, ci doar pentru situațiile de forță majoră.
- În situația pe care am avut-o noi în perioada stării de urgență în RM, în timp ce angajatorii din sectorul real al economiei nu au avut posibilitatea să se restructureze din mers, volumul de lucru scădea și piețele la fel, ei tot au fost afectați. Nici așa nu-i așa. Întotdeauna trebuie să găsim un echilibru în toate , - a comentat V.Caminschii.
La întrebarea pusă de Noi.md dacă angajatorii, Confederația națională a patronatelor RM este satisfăcută de amendamentele introduse în Codul muncii, directorul executiv al patronatelor a răspuns că nu pe deplin.
- Noi am dorit o analiză mai profundă și o abordare mai profundă a reglementării muncii la distanță, însă deoarece am fost puși în condiții de timp foarte dure, am reieșit din cele ce puteam face la moment, - a spus Vladislav Caminschii. – Asta nu înseamnă că pe viitor nu vom mai reveni șa această problemă și nu vom crea o variantă mai deplină, cum preconizat de la început. Pentru că acest capitol din Codul muncii trebuie să se numească ”Munca la distanță”. Și acolo trebuie să fie mai multe subpuncte, printre care «Munca la domiciliu», «Munca cu utilizarea metodelor electronice și electrice de comunicare » etc., căci există un anumit sistem în abordarea și utilizarea acestor prevederi. Dar deoarece nu am avut posibilitatea și trebuia să propunem rapid amendamente la legislația în vigoare, am făcut doar ceea ce ne-a reușit. În principiu, angajatorii nu spun că este rău, ei au acceptat această versiune. Unii folosesc aceste prevederi, alții – nu. Nu pot spune că amendamentele au fost proaste. E bine că am mers înainte și le-am adoptat, dar mereu este loc pentru mai bine și noi vom tinde spre acest mai bine. Există anumite nemulțumiri ale angajatorilor, ce țin de reglementarea problemelor de sănătate și securitate a muncii în cazul muncii la distanță, multă lume încă nu cunoaște cum pot fi combinate aceste două prevederi. Dar cred că timpul va arăta cum e mai bine să procedăm. Și poate chiar vor fi niște completări, pentru a concretiza cum să facem una sau alta.
În comentariile lor, experții cad de acord că transferarea angajaților la forma de muncă la distanță va permite angajatorului să reducă cheltuielile pentru chirie, resurse și servicii comunale, achiziționarea consumabilelor de birou, a tehnicii, mobilei, etc. Însă angajatorii vor putea mai rar să reducă cheltuielile de achiziționare a electronicii și a programelor specializate. Angajatorul alocă mijloace pentru achitarea pachetului social al angajaților, a contribuțiilor pentru asigurarea medicală și socială. Conform unor calcule, angajatorii ar putea reduce cheltuielile maxim cu 20 %.
Desigur, nu tuturor companiilor le convine munca la distanță. Parțial sau în întregime, la distanță poate activa sectorul IT, serviciile de consulting și alte servicii care nu necesită interacțiune nemijlocită. Dar faptul că în cazul situațiilor excepționale și de forță majoră companiile au dreptul legal să treacă la formatul muncii de la distanță, deja oferă spațiu pentru manevre.
Lidia Ceban
În legislația moldovenească a apărut un nou compartiment ”Munca la distanță”. A fost completat cu noi prevederi compartimentul «Munca la domiciliu». Confederația națională a patronatelor din Moldova, care a inițiat procedura introducerii schimbărilor respective în legislație, nu este de deplin satisfăcută de rezultat, însă e convinsă că treptat acest compartiment va fi perfecționat. Confederația națională a sindicatelor are un șir de obiecții la amendamentele adoptate.
Dublarea compartimentelor
Pandemia COVID-19, care a impus autoritățile să introducă starea de urgență pentru o perioadă de două luni și să sisteze activitatea multor companii și întreprinderi, cu excepția celor care prestau servicii de primă necesitate, a arătat ce important și comod ar fi, dacă legislația moldovenească ar reglementa problema muncii la distanță - și în situații excepționale, și în viața obișnuită.
În aprilie, 2020 Confederația națională a patronatelor a ieșit cu inițiativa de a introduce în Codul Muncii prevederi care ar reglementa activitatea la distanță, și a propus ca aceasta să fie reflectată într-un capitol aparte.
La 23 aprilie și Confederația națională a sindicatelor din Moldova și-a făcut publică poziția în această problemă. FNSM a declarat că este gata să sprijine elaborarea propunerilor, pentru a introduce în Codul Muncii amendamentele care ar reglementa relațiile de muncă de la distanță.
«Cu referite la proiectul de lege privind introducerea amendamentelor la Codul muncii RM nr.154/2003privind completarea lui cu un nou capitol – ”Munca la distanță”, CNPM consideră că este o reproducere a capitolului IX din compartimentul X al Codului muncii — «Munca la domiciliu». Astfel noi pledăm pentru îmbunătățirea acestui nou capitol, care se referă la:
— evidența orelor de muncă prestată efectiv de angajat;
— respectarea de către angajat a normelor de drept privind orele de lucru și de odihnă;
— asigurarea de către angajator a cerințelor privind securitatea și igiena la locul de muncă, controlul asupra respectării acestor cerințe de către angajat;
— asigurarea controlului și supravegherii angajatorului de către organele de control în vederea asigurării și respectării regulilor de securitate a muncii și sănătății la locul de muncă;
— stabilirea responsabilităților pentru încălcarea regulilor de securitate a muncii și protecție a sănătății, asumarea răspunderii pentru consecințele nerespectării relațiilor de muncă de către părți, etc. », - se spune în adresarea Confederației naționale a sindicatelor către mass-media.
Această adresare a fost expediată în adresa Ministerului sănătății, muncii și protecției sociale cu propunerea de a examina toate propunerile într-o ședință a grupului tripartit de lucru, creat de departamentul dat.
Nu este vorba doar despre cei care muncesc la domiciliu
Potrivit directorului executiv al Confederației naționale a patronatelor, Vladislav Caminschii, reglementarea juridică a muncii la distanță era necesară demult, așa că asupra amendamentelor se lucra și era preconizată adoptarea lor în viitorul apropiat, însă pandemia a accelerat procesul. Scopul inovațiilor introduse în Codul muncii era organizarea muncii la distanță pentru a permite cetățenilor angajați și angajatorilor din sferele de activitate în care aceasta este posibil să încheie contracte de muncă individuale cu posibilitatea de a lucra la distanță, adică de a combina munca în oficiu cu cea de la distanță.
Cum s-a mai spus, anterior în Codul muncii a existat articolul «Minca la domiciliu», care stipula organizarea muncii unor categorii de persoane cărora starea de sănătate nu le permite să vină în oficiul companiei sau la întreprindere. Între altele, patronatele au propus și o prevedere, care permite angajaților cu copii mici sau care îngrijesc de un bolnav să muncească la distanță.
«Nu este vorba numai despre cei care muncesc la domiciliu. Schimbările în Codul muncii vor permite legalizarea oricărei activități la distanță, cum au fost transferați acum mulți angajați în urma izbucnirii coronavirusului, - spunea încă în luna aprilie V.Caminschii într-un comentariu pentru publicația «Экономическоe обозрениe «Логос-пресс». – Activitatea la distanță presupune nu neapărat munca de acasă în condițiile de carantină și poate fi condiționată de alte circumstanțe. Ea este practicată dacă condițiile îl impun sau îi permit angajatului să-și îndeplinească obligațiile din orice punct al lumii, grație specificului profesiei, comodității, necesității de producere, etc. Viața contemporană dictează propriile reguli. Amendamentele erau necesare demult. Criza doar a grăbit modificarea legislației ».
Codul muncii a fost corectat
La 21 mai, 2020 prin Legea nr. 69 parlamentul a adoptat amendamentele respective la Codul muncii RM, iar la 26 mai acestea au intrat în vigoare.
Astfel, art. 73 din capitolul «Munca la domiciliu» a fost completat cu p. 2, care spune că dacă angajatul nu are posibilitatea să îndeplinească lucrul la locul de muncă organizat de angajator, atunci ”în scopul asigurării protecției sănătății și securității angajatului în situații excepționale care țin de declararea stării de urgență, asediu sau război, sau SU în sănătate publică, reieșind din specificul muncii angajatorul poate emite un ordin (decizie, decret) cu privire la îndeplinirea temporară a muncii la domiciliu sau la distanță. Asta fără a introduce schimbările respective în contractul de muncă. Ordinul este adus la cunoștința angajatului în timp util, inclusiv prin intermediul mijloacelor electronice.
Art. 95 din CM a fost completat cu partea 3, care stipulează că în situațiile excepționale motivate de starea de urgență, asediu, război sau în sănătate publică, organele competente responsabile de administrarea situației pot prevedea pentru anumite categorii de angajați o altă durată a timpului de muncă. În situații analoage, conform completărilor p.1 a art.104, aceleași organe pot dispune ca unele categorii de angajați să muncească suplimentar peste orele de program prevăzute de CM. A fost modificată și p.5 a art.11, care acum stabilește că în situații excepționale ”pentru ca angajații să profite maxim de zilele de odihnă și sărbătoare, angajatorul după consultarea angajaților poate transfera zilele de odihnă (de muncă) ».
Compartimentul X a fost completat cu capitolul IX¹ «Munca la distanță». Noile prevederi stabilesc că «munca la distanță este o formă de organizare a muncii prin care angajatul își îndeplinește obligațiunile conform funcției sau profesiei în afara locului de muncă organizat de angajator, inclusiv prin utilizarea tehnologiilor informaționale și de comunicare ». Anagajații la distanță încheie un contract de muncă sau au acord adițional la documentul deja existent, în care se includ prevederile privind munca la distență. Acest angajat se bucură de toate drepturile și garanțiile prevăzute de lege, contractul de muncă colectiv, individual sau orice alt act normativ. Orice nuanțe sau particularități existente în munca la distanță trebuiesc prevăzute în documentul semnat de ambele părți.
Cu privire la semnarea contractului individual privind munca la distanță, sau modificarea lui, asta se face în condițiile prevăzute de Codul muncii, inclusiv este posibil schimbul de documente electronice cu utilizarea semnăturii electronice.
Plus la condițiile comune, contractul individual de muncă privind munca la distanță trebuie să stipuleze următoarele momente: condițiile îndeplinirii muncii la distanță, graficul de lucru, pe durata căruia angajatorul are dreptul să verifice activitatea angajatului , cu indicarea modului de efectuare a controlului; ordinea ținerii evidenței orelor lucrate, condițiile suportării cheltuielilor ce țin de munca la distanță și alte stipulări coordonate de părți.
Cu privire la organizarea securității muncii și sănătății angajatului la distanță , CM prevede că angajatorul face acest lucru ”în conformitate cu prevederile Legii privind protecția sănătății și securității muncii 186/2008, precum și cu alte acte normative în domeniul protecției sănătății și securității muncii».
Ultimul articol din acest compartiment reglementează chestiunea încetării acțiunii contractului individual de muncă. Aceasta are loc în condițiile comune prevăzute de CM, se admite și prin schimb de documente cu utilizarea semnăturii electronice calificate.
Trei obiecții principiale
În comentariul pentru Noi.md , Eugen Covrig, șeful departamentului juridic al Confederației naționale a sindicatelor, care a făcut parte din grupul tripartit de lucru, organizat de Ministerul sănătății, muncii și protecției sociale, a spus că CNSM a avut obiecții față de amendamentele propuse de patronate. Sindicatele au avut pretenții mari față de organizarea muncii la distanță în perioada stării de urgență sau a altor cazuri de forță majoră.
– Lista noastră conținea multe obiecții, dar eu le voi numi pe trei – cele mai principiale pentru noi, - a menționat E.Covrig. - 1.În Codul muncii a fost introdusă modificarea care prevede că în așa situații ca cea prezentă, în condițiile stării de urgență, angajatorul decide de unul singur și în baza unui ordin obligă angajatul să lucreze la distanță sau la domiciliu. Fără aține cont de faptul dacă omul are posibilitatea să muncească la distanță. S-ar putea ca angajatul să nu aibă nici internet, nici computer, nici alte posibilități pentru o asemenea activitate. Confederația națională a sindicatelor a propus un amendament la CM – prevederea care obligă angajatorul sau reprezentantul acestuia să consulte angajatul cu privire la existența condițiilor necesare muncii la distanță, măcar cu puțin timp înainte de a emite ordinul. Noi am avut exemple în care oamenii doreau să muncească de acasă, dar nu dispuneau de resursele și tehnica necesară. Dar nu am fost auziți, așa că amendamentele adoptate permit angajatorului să-și oblige prin ordin subalternii să muncească de acasă chiar din ziua următoare.
«Dar parcă angajatorul nu trebuie, în aceste cazuri, să asigure angajații săi cu tehnica necesară, poate – să le achite internetul, energia electrică, alte servicii necesare pentru a organiza munca la domiciliu? » – l-a întrebat corespondentul Noi.md pe dl Covrig, iar el a răspuns că aceste momente le stipulează articolele care reglementează nemijlocit chestiunea muncii la distanță, dar nu în cazurile declarării stării de urgență. 2.Legea nu reglementează problemele ce țin de sănătatea și securitatea angajaților trimiți să muncească la distanță în perioada SU, – a continuat șeful departamentului juridic al Confederației naționale a sindicatelor enumerarea obiecțiilor sindicatelor cu privire la munca la distanță . – Legea spune clar, că angajatorul trebuie să asigure toate condițiile de muncă, pentru ca angajații să fie în siguranță. Și în acest caz nimic nu este descris, cu excepția faptului că angajatorul asigură protecția sănătății și securitatea angajaților la distanță în conformitate cu Legea privind protecția sănătății și securitatea muncii, alte acte normative. Dar din articolul dat nimic nu este clar. Între timp, angajatorul trebuie să viziteze din timp domiciliul angajatului pentru a vedea dacă acesta dispune de spațiu, condiții adecvate de muncă, că doar nu toate lucrările efectuate acasă țin de computere și internet. Poate fi vorba despre cusătorese, care au nevoie de mașini de cusut, consumabile, etc. Pot fi și alte genuri de lucrări. Noi trebuie să ținem cont și să luăm toate măsurile pentru asigurarea activității sigure la domiciliu. 3. A treia obiecție principială ține de diferența dintre conținutul proiectului de lege dezbătut și varianta finală adoptată.
– Cu Confederația națională a sindicatelor a fost consultat un proiect de lege, da după înregistrarea lui în parlament în el au apărut unele prevederi, pe care noi nu le-am văzut și despre care nu știam. În Codul muncii au fost adăugate prevederi în art. 95 și 104, care prevăd că în situațiile excepționale organele competente responsabile de gestionarea situației pot stabili pentru unele categorii de angajați o altă durată a zilei de muncă, pot obliga unele categorii de angajați să muncească supra-program. Noi nu am fost consultați pe marginea acestor puncte și nu putem fi de acord cu ele. Deoarece aceste schimbări în programul de muncă – pe parcursul întregii săptămîni, cu prelungirea săptămînini de muncă în zilele de odihnă sau pe timp de noapte - în mod obligatoriu trebuie discutate personal cu angajatul. Acesta poate fi o persoană cu nevoi speciale, vedere slabă , în etate sau careva restricții medicale. Nu poate puterea, de orice nivel ar fi, să decidă pentru om dacă acesta va munci sau nu supra-program sau pe timp de noapte.
Е. Covrig a amintit, că după semnarea acordului de asociere cu UE, Republica Moldova a ajustat legislația națională la cea europeană. Iar convenția UE, care reglementează chestiunile ce țin de muncă, stipulează că orice modificare a procesului de muncă (iar regimul de muncă face parte din el) poate fi făcută numai cu acordul ambelor părți.
– Toate problemele de acest fel nu pot fi soluționate la ordinul conducătorului, pentru că în mod obligatoriu se vor solda cu eliberarea din funcție a angajatului, - este convins șeful departamentului juridic al FNSM. – Relațiile de muncă sunt bilaterale și nimeni nu este în drept să se implice în negocierile acestor părți. Cu noi nu a fost consultată această prevedere, noi am fost puși în fața faptului împlinit. Noi am menționat, că aceste amendamente vor provoca neapărat conflicte între părți, și nu vor soluționa problemele crizei. Căci persoana poate să nu fie de acord cu cerința de a munci supra-program.
Mai avem la ce lucra
Vladislav Caminschii, directorul executiv al Confederației naționale a patronatelor din RM consideră că nu este nimic grozav în faptul că în perioada stării de urgență prin ordinul conducătorului companiei durata zilei de muncă poate fi prelungită, sau angajatului îi poate fi încredințată o muncă supra-program, deoarece aceste modificări nu au fost introduse cu titlu permanent, ci doar pentru situațiile de forță majoră.
- În situația pe care am avut-o noi în perioada stării de urgență în RM, în timp ce angajatorii din sectorul real al economiei nu au avut posibilitatea să se restructureze din mers, volumul de lucru scădea și piețele la fel, ei tot au fost afectați. Nici așa nu-i așa. Întotdeauna trebuie să găsim un echilibru în toate , - a comentat V.Caminschii.
La întrebarea pusă de Noi.md dacă angajatorii, Confederația națională a patronatelor RM este satisfăcută de amendamentele introduse în Codul muncii, directorul executiv al patronatelor a răspuns că nu pe deplin.
- Noi am dorit o analiză mai profundă și o abordare mai profundă a reglementării muncii la distanță, însă deoarece am fost puși în condiții de timp foarte dure, am reieșit din cele ce puteam face la moment, - a spus Vladislav Caminschii. – Asta nu înseamnă că pe viitor nu vom mai reveni șa această problemă și nu vom crea o variantă mai deplină, cum preconizat de la început. Pentru că acest capitol din Codul muncii trebuie să se numească ”Munca la distanță”. Și acolo trebuie să fie mai multe subpuncte, printre care «Munca la domiciliu», «Munca cu utilizarea metodelor electronice și electrice de comunicare » etc., căci există un anumit sistem în abordarea și utilizarea acestor prevederi. Dar deoarece nu am avut posibilitatea și trebuia să propunem rapid amendamente la legislația în vigoare, am făcut doar ceea ce ne-a reușit. În principiu, angajatorii nu spun că este rău, ei au acceptat această versiune. Unii folosesc aceste prevederi, alții – nu. Nu pot spune că amendamentele au fost proaste. E bine că am mers înainte și le-am adoptat, dar mereu este loc pentru mai bine și noi vom tinde spre acest mai bine. Există anumite nemulțumiri ale angajatorilor, ce țin de reglementarea problemelor de sănătate și securitate a muncii în cazul muncii la distanță, multă lume încă nu cunoaște cum pot fi combinate aceste două prevederi. Dar cred că timpul va arăta cum e mai bine să procedăm. Și poate chiar vor fi niște completări, pentru a concretiza cum să facem una sau alta.
În comentariile lor, experții cad de acord că transferarea angajaților la forma de muncă la distanță va permite angajatorului să reducă cheltuielile pentru chirie, resurse și servicii comunale, achiziționarea consumabilelor de birou, a tehnicii, mobilei, etc. Însă angajatorii vor putea mai rar să reducă cheltuielile de achiziționare a electronicii și a programelor specializate. Angajatorul alocă mijloace pentru achitarea pachetului social al angajaților, a contribuțiilor pentru asigurarea medicală și socială. Conform unor calcule, angajatorii ar putea reduce cheltuielile maxim cu 20 %.
Desigur, nu tuturor companiilor le convine munca la distanță. Parțial sau în întregime, la distanță poate activa sectorul IT, serviciile de consulting și alte servicii care nu necesită interacțiune nemijlocită. Dar faptul că în cazul situațiilor excepționale și de forță majoră companiile au dreptul legal să treacă la formatul muncii de la distanță, deja oferă spațiu pentru manevre.
Lidia Ceban