Munca pe fracțiune de normă va fi retribuită proporţional timpului lucrat sau în dependență de volumul lucrului efectuat, iar tratamentul mai puțin favorabil al salariaților cu timp de muncă parțial faţă de salariații cu normă întreagă, care prestează o muncă echivalentă la aceeași unitate, va fi interzis.
Proiectul susținut de Guvern vine cu completări ce țin de reglementarea muncii pe fracțiune de normă, asigurarea securității muncii în cazul femeilor însărcinate, protecția lucrătorilor în situațiile de transfer a unităților etc.
Proiectul de completare a Codului Muncii a fost elaborat în scopul transpunerii a patru directive a UE și anume — Acordul – cadru la munca pe fracțiune de normă, apropierea legislației statelor privind drepturile lucrătorilor în cazul transferurilor de întreprinderi sau părți de întreprinderi și unități, cu privire la stabilirea unui cadru de informare și consultare a lucrătorilor din unitate și privind introducerea măsurilor pentru promovarea îmbunătățirii securității și sănătății la locul de muncă în cazul femeilor gravide, a anunțat Ministrul Muncii, Familiei și Proteției Sociale, Stela Grigoraș.
Astfel, proiectul prevede că angajatorul va întreprinde măsuri pentru înlesnirea accesului la munca pe fracțiune de normă la toate nivelurile din unitate, inclusiv la funcțiile calificate și de conducere și va asigura accesul salariaților cu timp de muncă parțial la o formare profesională, care să le sporească oportunitățile profesionale și mobilitatea profesională.
Totodată, angajatorul va fi obligat să țină cont de cererile salariaților de a se transfera de la munca cu normă întreagă la munca pe fracțiune și invers, sau de a-și majora durata timpului de muncă, în cazul în care apare posibilitatea.
De asemenea, angajatorul va informa salariații despre funcțiile vacante cu normă întreagă și pe fracțiune de normă apărute în cadrul unității, în termen de 5 zile lucrătoare de la data apariției lor. Informația privind funcțiile vacante va fi adusă la cunoștința salariaților și reprezentanților acestora printr-un anunț public, plasat pe un panou informativ cu acces general la sediul unității, precum și pe pagina web.
Documentul conține şi noțiuni noi, cum ar fi cele de «cedent» și «cesionar». Astfel, cedentul este persoana fizică sau juridică care, în procesul schimbării proprietarului unității, schimbării tipului de proprietate al acesteia sau al reorganizării unității ce implică schimbarea angajatorului, își pierde calitatea de angajator în raport cu unitatea sau o parte a acesteia, iar cesionarul este considerată persoana fizică sau juridică care dobândește calitatea de angajator.
Angajatorul va fi obligat, în scopul asigurării dreptului salariaților la administrarea unității, să-i consulte referitor la subiectele relevante în raport cu activitatea lor în cadrul instituției. Angajatorul va informa salariații, prin transmitere în formă scrisă a datelor veridice și complete, despre evoluţia recentă a activităţilor şi situaţiei economice a unităţii, deciziile care pot genera modificări importante în relaţiile contractuale, situaţia şi evoluţia probabilă a ocupării forţei de muncă în cadrul unităţii, precum şi eventualele măsuri de anticipare preconizate, în special atunci când există o ameninţare la adresa locurilor de muncă.
Alte completări țin de protecția drepturilor femeilor însărcinate şi celor care au născut de curând.
În acest sens, proiectul prevede că angajatorul va fi obligat să stabilească ziua sau săptămâna de muncă parţială pentru femeile gravide, dar și pentru salariații care are copii în vârstă de până la 10 ani sau copii cu dizabilități sau salariații care îngrijesc de un membru bolnav al familiei.
În cazul în care munca prestată de către o femeie gravidă va prezenta riscuri pentru securitatea sau sănătatea acesteia ori poate avea repercusiuni asupra sarcinii sau alăptării, angajatorul ia măsurile necesare pentru ca, printr-o modificare temporară a condițiilor de muncă, să excludă influența factorilor de risc asupra persoanelor menționate, se specifică în document.
Totodată, se prevede ca femeile care au copii în vârstă de până la 3 ani, în cazul în care nu au posibilitatea să-şi îndeplinească obligaţiile de muncă, să fie transferate la un alt loc de muncă, cu menținerea salariului mediu de la locul de muncă precedent, până când copiii împlinesc vârsta de 3 ani.
Completările Codului Muncii nu vor implica cheltuieli suplimentare din bugetul de stat sau din contul angajatorilor privați.
Munca pe fracțiune de normă va fi retribuită proporţional timpului lucrat sau în dependență de volumul lucrului efectuat, iar tratamentul mai puțin favorabil al salariaților cu timp de muncă parțial faţă de salariații cu normă întreagă, care prestează o muncă echivalentă la aceeași unitate, va fi interzis.
Proiectul susținut de Guvern vine cu completări ce țin de reglementarea muncii pe fracțiune de normă, asigurarea securității muncii în cazul femeilor însărcinate, protecția lucrătorilor în situațiile de transfer a unităților etc.
Proiectul de completare a Codului Muncii a fost elaborat în scopul transpunerii a patru directive a UE și anume — Acordul – cadru la munca pe fracțiune de normă, apropierea legislației statelor privind drepturile lucrătorilor în cazul transferurilor de întreprinderi sau părți de întreprinderi și unități, cu privire la stabilirea unui cadru de informare și consultare a lucrătorilor din unitate și privind introducerea măsurilor pentru promovarea îmbunătățirii securității și sănătății la locul de muncă în cazul femeilor gravide, a anunțat Ministrul Muncii, Familiei și Proteției Sociale, Stela Grigoraș.
Astfel, proiectul prevede că angajatorul va întreprinde măsuri pentru înlesnirea accesului la munca pe fracțiune de normă la toate nivelurile din unitate, inclusiv la funcțiile calificate și de conducere și va asigura accesul salariaților cu timp de muncă parțial la o formare profesională, care să le sporească oportunitățile profesionale și mobilitatea profesională.
Totodată, angajatorul va fi obligat să țină cont de cererile salariaților de a se transfera de la munca cu normă întreagă la munca pe fracțiune și invers, sau de a-și majora durata timpului de muncă, în cazul în care apare posibilitatea.
De asemenea, angajatorul va informa salariații despre funcțiile vacante cu normă întreagă și pe fracțiune de normă apărute în cadrul unității, în termen de 5 zile lucrătoare de la data apariției lor. Informația privind funcțiile vacante va fi adusă la cunoștința salariaților și reprezentanților acestora printr-un anunț public, plasat pe un panou informativ cu acces general la sediul unității, precum și pe pagina web.
Documentul conține şi noțiuni noi, cum ar fi cele de «cedent» și «cesionar». Astfel, cedentul este persoana fizică sau juridică care, în procesul schimbării proprietarului unității, schimbării tipului de proprietate al acesteia sau al reorganizării unității ce implică schimbarea angajatorului, își pierde calitatea de angajator în raport cu unitatea sau o parte a acesteia, iar cesionarul este considerată persoana fizică sau juridică care dobândește calitatea de angajator.
Angajatorul va fi obligat, în scopul asigurării dreptului salariaților la administrarea unității, să-i consulte referitor la subiectele relevante în raport cu activitatea lor în cadrul instituției. Angajatorul va informa salariații, prin transmitere în formă scrisă a datelor veridice și complete, despre evoluţia recentă a activităţilor şi situaţiei economice a unităţii, deciziile care pot genera modificări importante în relaţiile contractuale, situaţia şi evoluţia probabilă a ocupării forţei de muncă în cadrul unităţii, precum şi eventualele măsuri de anticipare preconizate, în special atunci când există o ameninţare la adresa locurilor de muncă.
Alte completări țin de protecția drepturilor femeilor însărcinate şi celor care au născut de curând.
În acest sens, proiectul prevede că angajatorul va fi obligat să stabilească ziua sau săptămâna de muncă parţială pentru femeile gravide, dar și pentru salariații care are copii în vârstă de până la 10 ani sau copii cu dizabilități sau salariații care îngrijesc de un membru bolnav al familiei.
În cazul în care munca prestată de către o femeie gravidă va prezenta riscuri pentru securitatea sau sănătatea acesteia ori poate avea repercusiuni asupra sarcinii sau alăptării, angajatorul ia măsurile necesare pentru ca, printr-o modificare temporară a condițiilor de muncă, să excludă influența factorilor de risc asupra persoanelor menționate, se specifică în document.
Totodată, se prevede ca femeile care au copii în vârstă de până la 3 ani, în cazul în care nu au posibilitatea să-şi îndeplinească obligaţiile de muncă, să fie transferate la un alt loc de muncă, cu menținerea salariului mediu de la locul de muncă precedent, până când copiii împlinesc vârsta de 3 ani.
Completările Codului Muncii nu vor implica cheltuieli suplimentare din bugetul de stat sau din contul angajatorilor privați.