În proiectul avizului, Guvernul menționează că promovarea proiectului nu este justificată, deoarece art. 161 din Cod stipulează cine sunt persoanele care sunt în drept să conteste actele de executare. Conform acestuia, actele de executare întocmite de executorul judecătoresc pot fi contestate de către părţi şi de alţi participanţi la procesul de executare, precum şi de terţii care consideră că prin actele de executare le-a fost încălcat un drept recunoscut de lege.
Actele de executare întocmite de executorul judecătoresc nu pot fi contestate dacă din momentul săvârşirii lor au trecut mai mult de 6 luni. Cererea privind contestarea actelor de executare se înaintează în instanţa de judecată în a cărei rază teritorială se află biroul executorului judecătoresc sau, în cazul municipiului Chişinău, în instanţa de judecată în a cărei circumscripţie camera teritorială a executorilor judecătoreşti a stabilit competenţa teritorială a executorului judecătoresc. Cererea nu se supune taxei de stat.
În avizul Guvernului se mai menționează că formula propusă de deputat va obliga persoana care contestă să probeze în instanța de judecată existența unui refuz, ceea ce poate fi dificil de demonstrat.
Autorul proiectului își argumenta propunerea prin faptul că în instanțele de judecată au fost depuse mai multe acțiuni, care au avut ca obiect calcularea dobânzilor, penalităților și a altor sume rezultate din întârzierea executării unei obligații ce decurge dintr-un document executoriu.
Anterior, Curtea Supremă de Justiție a emis o recomandare prin care explica, că hotărârea judecătorească se execută în modul stabilit de lege, după ce rămâne definitivă, cu excepția cazurilor de executare imediată după pronunțare.
În proiectul avizului, Guvernul menționează că promovarea proiectului nu este justificată, deoarece art. 161 din Cod stipulează cine sunt persoanele care sunt în drept să conteste actele de executare. Conform acestuia, actele de executare întocmite de executorul judecătoresc pot fi contestate de către părţi şi de alţi participanţi la procesul de executare, precum şi de terţii care consideră că prin actele de executare le-a fost încălcat un drept recunoscut de lege.
Actele de executare întocmite de executorul judecătoresc nu pot fi contestate dacă din momentul săvârşirii lor au trecut mai mult de 6 luni. Cererea privind contestarea actelor de executare se înaintează în instanţa de judecată în a cărei rază teritorială se află biroul executorului judecătoresc sau, în cazul municipiului Chişinău, în instanţa de judecată în a cărei circumscripţie camera teritorială a executorilor judecătoreşti a stabilit competenţa teritorială a executorului judecătoresc. Cererea nu se supune taxei de stat.
În avizul Guvernului se mai menționează că formula propusă de deputat va obliga persoana care contestă să probeze în instanța de judecată existența unui refuz, ceea ce poate fi dificil de demonstrat.
Autorul proiectului își argumenta propunerea prin faptul că în instanțele de judecată au fost depuse mai multe acțiuni, care au avut ca obiect calcularea dobânzilor, penalităților și a altor sume rezultate din întârzierea executării unei obligații ce decurge dintr-un document executoriu.
Anterior, Curtea Supremă de Justiție a emis o recomandare prin care explica, că hotărârea judecătorească se execută în modul stabilit de lege, după ce rămâne definitivă, cu excepția cazurilor de executare imediată după pronunțare.