Confederaţia Naţională a Patronatului (CNP) trage un semnal de alarma - autorităţile nu consultă mediul de afaceri, nici după întâlnirea cu premierul Maia Sandu. CNP solicită ca impozitele să rămână aceleaşi, iar contribuţiile la buget să vină din legalizarea economiei tenebre. Reprezentanţii Ministerului Finanţelor au declarat că măsurile de fortificare a administraţiei fiscale şi scoaterea economiei din zona tenebră sunt în desfăşurare, relatează Mesager.
„Asistăm la iniţiative de modificare a cadrului legal fără a fi consultate asociaţiile de business şi partenerii sociali. Exemplu sunt, exemplu ştiu, tichetele de masă, iniţiativa de revenire TVA la 20 de procente la HoReCa şi altele”, a spus Leonid Cerescu, preşedinte, CNP.
„Consultările care se produc astăzi în raport cu Ministerul Finanţelor sunt consultări sterile, în sensul în care nu se mai poate schimba nimic, or dorinţa şi voinţa de a schimba din aceste negocieri cu FMI, nu este şi nu o să se realizeze aceste schimbări”, a spus Vladislav Caminschi, director executiv, CNP.
„Problema transportului de călători, situaţia e critică şi piaţa tenebră a ajuns la 50 de procente din transporturile interurbane şi suburbane, aceasta e o pierdere mai multe de 300 de milioane pentru buget. Noi am cerut ca Codul transportatorilor să fie revizuit”, a spus Vladimir Florea, prim-vicepreşedinte, CNP.
Reprezentaţii Ministerului Finanţelor au comentat pentru Moldova 1 că dacă se mergea mai târziu la semnarea acordului cu FMI, ar fi fost necesară rectificarea bugetului prin tăierea masivă a cheltuielilor, din contul construcţiilor drumurilor. Iată de ce consultările publice nu au fost organizate înainte de semnarea acordului. Orice întârziere ari fi creat un şoc dublu asupra finanţelor, iniţial prin tăieri masive din cheltuieli majore, iar apoi prin restabilirea asistenţei străine, a comunicat Serviciul de presă al Ministerului.
În acelaşi timp, autorităţile au anunţat că măsurile de fortificare a administraţiei fiscale şi scoaterea economiei din zona tenebră sunt în desfăşurare şi vor fi întărite şi dezvoltate în următoarele câteva luni.
„Dacă mergeam mai târziu în semnarea acordului FMI, ar fi trebuit să rectificăm bugetul prin tăierea masivă a cheltuielilor, de la construcţia drumurilor la reparaţii capitale, cum planifica fosta conducere. De aceea, nu am reuşit să organizăm consultări publice înainte de semnarea acordului FMI. Întârzierea semnării acordului ar fi creat un şoc dublu asupra finanţelor, iniţial prin tăieri masive din cheltuieli majore, iar apoi prin restabilirea asistenţei străine. Măsurile de fortificare a administraţiei fiscale şi scoaterea economiei din zona tenebră sunt în desfăşurare deja şi vor fi întărite şi dezvoltate în următoarele câteva luni”, a declarat Paula Erizanu, şef de direcţie la Ministerul Finanţelor.
Luna trecută, după ce Ministerul Finanţelor a anunţat impozitarea tichetelor de masă şi majorarea cotei TVA pentru industria HoReCa, Alianţa Întreprinderilor Mici şi Mijlocii şi-a exprimat dezacordul cu intenţia autorităţilor.
AIM a solicitat să fie consultată şi a atras atenţia că reformele majore pot fi implementate doar o dată la trei ani.
Tot, luna trecută, preşedintele Igor Dodon a convenit cu conducerea Parlamentului şi Guvernului ca modificările fiscale să fie amânate. Şeful statului a recomandat renegocierea câtorva condiţii din acordul cu FMI.
Premierul Maia Sandu a avut acum două zile o întrevedere cu reprezentanţii Confederaţiei Naţionale a Patronatului. Şeful Guvernului a exprimat intenţia autorităţilor de a avea reguli clare, transparente, care să ofere siguranţă angajatorilor în raport cu investiţiile pe care le fac. Maia Sandu a mai anunţat că Guvernul este în proces de elaborare a unui set de măsuri în sprijinirea domeniului afacerilor şi a invitat reprezentanţii businessului să participe la consultările proiectului Planului de Acţiuni, inclusiv pe marginea politicii fiscale, care vor avea loc în timpul apropiat.
Confederaţia Naţională a Patronatului (CNP) trage un semnal de alarma - autorităţile nu consultă mediul de afaceri, nici după întâlnirea cu premierul Maia Sandu. CNP solicită ca impozitele să rămână aceleaşi, iar contribuţiile la buget să vină din legalizarea economiei tenebre. Reprezentanţii Ministerului Finanţelor au declarat că măsurile de fortificare a administraţiei fiscale şi scoaterea economiei din zona tenebră sunt în desfăşurare, relatează Mesager.
„Asistăm la iniţiative de modificare a cadrului legal fără a fi consultate asociaţiile de business şi partenerii sociali. Exemplu sunt, exemplu ştiu, tichetele de masă, iniţiativa de revenire TVA la 20 de procente la HoReCa şi altele”, a spus Leonid Cerescu, preşedinte, CNP.
„Consultările care se produc astăzi în raport cu Ministerul Finanţelor sunt consultări sterile, în sensul în care nu se mai poate schimba nimic, or dorinţa şi voinţa de a schimba din aceste negocieri cu FMI, nu este şi nu o să se realizeze aceste schimbări”, a spus Vladislav Caminschi, director executiv, CNP.
„Problema transportului de călători, situaţia e critică şi piaţa tenebră a ajuns la 50 de procente din transporturile interurbane şi suburbane, aceasta e o pierdere mai multe de 300 de milioane pentru buget. Noi am cerut ca Codul transportatorilor să fie revizuit”, a spus Vladimir Florea, prim-vicepreşedinte, CNP.
Reprezentaţii Ministerului Finanţelor au comentat pentru Moldova 1 că dacă se mergea mai târziu la semnarea acordului cu FMI, ar fi fost necesară rectificarea bugetului prin tăierea masivă a cheltuielilor, din contul construcţiilor drumurilor. Iată de ce consultările publice nu au fost organizate înainte de semnarea acordului. Orice întârziere ari fi creat un şoc dublu asupra finanţelor, iniţial prin tăieri masive din cheltuieli majore, iar apoi prin restabilirea asistenţei străine, a comunicat Serviciul de presă al Ministerului.
În acelaşi timp, autorităţile au anunţat că măsurile de fortificare a administraţiei fiscale şi scoaterea economiei din zona tenebră sunt în desfăşurare şi vor fi întărite şi dezvoltate în următoarele câteva luni.
„Dacă mergeam mai târziu în semnarea acordului FMI, ar fi trebuit să rectificăm bugetul prin tăierea masivă a cheltuielilor, de la construcţia drumurilor la reparaţii capitale, cum planifica fosta conducere. De aceea, nu am reuşit să organizăm consultări publice înainte de semnarea acordului FMI. Întârzierea semnării acordului ar fi creat un şoc dublu asupra finanţelor, iniţial prin tăieri masive din cheltuieli majore, iar apoi prin restabilirea asistenţei străine. Măsurile de fortificare a administraţiei fiscale şi scoaterea economiei din zona tenebră sunt în desfăşurare deja şi vor fi întărite şi dezvoltate în următoarele câteva luni”, a declarat Paula Erizanu, şef de direcţie la Ministerul Finanţelor.
Luna trecută, după ce Ministerul Finanţelor a anunţat impozitarea tichetelor de masă şi majorarea cotei TVA pentru industria HoReCa, Alianţa Întreprinderilor Mici şi Mijlocii şi-a exprimat dezacordul cu intenţia autorităţilor.
AIM a solicitat să fie consultată şi a atras atenţia că reformele majore pot fi implementate doar o dată la trei ani.
Tot, luna trecută, preşedintele Igor Dodon a convenit cu conducerea Parlamentului şi Guvernului ca modificările fiscale să fie amânate. Şeful statului a recomandat renegocierea câtorva condiţii din acordul cu FMI.
Premierul Maia Sandu a avut acum două zile o întrevedere cu reprezentanţii Confederaţiei Naţionale a Patronatului. Şeful Guvernului a exprimat intenţia autorităţilor de a avea reguli clare, transparente, care să ofere siguranţă angajatorilor în raport cu investiţiile pe care le fac. Maia Sandu a mai anunţat că Guvernul este în proces de elaborare a unui set de măsuri în sprijinirea domeniului afacerilor şi a invitat reprezentanţii businessului să participe la consultările proiectului Planului de Acţiuni, inclusiv pe marginea politicii fiscale, care vor avea loc în timpul apropiat.