Deputații urmează să examineze astăzi un proiect de lege care prevede decriminalizarea mediului de afaceri. Conform ultimelor modificări ale proiectului, Codul penal ar putea să prevadă că ”evaziunea fiscală a întreprinderilor, instituțiilor și organizațiilor prin includerea intenționată în documentele contabile, fiscale şi/sau financiare, inclusiv cele electronice, a unor date vădit denaturate privind veniturile sau cheltuielile care nu au la bază operațiuni reale ori care au la bază operațiuni ce nu au existat, fie prin tăinuirea intenționată a unor obiecte impozabile, acte contabile, fiscale şi financiare, dacă în termen de un an suma impozitului, taxei prevăzute de Codul fiscal, contribuţiei de asigurări sociale sau primei de asigurări medicale care trebuia să fie plătită depășește 50 salarii medii lunare pe economie prognozate stabilite prin hotărârea de Guvern în vigoare stabilite la momentul săvărșirii faptei, se pedepsește cu amendă în mărime de la 3.500 la 5.000 unități convenționale sau cu închisoare de până la 2 ani și 6 luni, cu privarea de dreptul de a ocupa anumite funcții sau de a exercita o anumită activitate pe un termen de până la 5 ani, iar persoana juridică se pedepsește cu amendă în mărime de la 5.000 la 8.000 unități convenționale cu privarea de dreptul de a exercita o anumită activitate”.
Documentul mai prevede că, dacă în termen de un an suma impozitului, taxei prevăzute de Codul fiscal, contribuţiei de asigurări sociale și primei de asigurări medicale care trebuia să fie plătită depășește 100 salarii medii lunare pe economie prognozate, stabilite prin hotărârea de Guvern în vigoare stabilite la momentul săvârșirii faptei, se pedepsește cu amendă în mărime de la 5.000 la 7.000 unități convenționale sau cu închisoare de până la 5 ani cu privarea de dreptul de a ocupa anumite funcții sau de a exercita o anumită activitate pe un termen de la 2 la 5 ani, iar persoana juridică se pedepsește cu amendă în mărime de la 10.000 la 16.000 unități convenționale cu privarea de dreptul de a exercita o anumită activitate sau cu lichidarea persoanei juridice.
În redacția actuală, Codul penal prevede că ”evaziunea fiscală a întreprinderilor, instituţiilor şi organizaţiilor fie prin includerea în documentele contabile, fiscale sau financiare a unor date denaturate privind veniturile sau cheltuielile, a unor cheltuieli care nu au la bază operaţiuni reale ori care au la bază operaţiuni ce nu au existat, fie prin tăinuirea unor obiecte impozabile, dacă suma impozitului care trebuia să fie plătit depăşeşte 1.500 unităţi convenţionale, se pedepseşte cu amendă în mărime de la 2.350 la 3.350 unităţi convenţionale sau cu închisoare de până la 3 ani, în ambele cazuri cu privarea de dreptul de a ocupa anumite funcţii sau de a exercita o anumită activitate pe un termen de până la 5 ani, iar persoana juridică se pedepseşte cu amendă în mărime de la 3.000 la 6.000 unităţi convenţionale cu privarea de dreptul de a exercita o anumită activitate.
Aceeaşi acţiune care a condus la neachitarea impozitului în proporţii deosebit de mari se pedepseşte cu amendă în mărime de la 3.350 la 5.350 unităţi convenţionale sau cu închisoare de până la 6 ani, în ambele cazuri cu privarea de dreptul de a ocupa anumite funcţii sau de a exercita o anumită activitate pe un termen de la 2 la 5 ani, iar persoana juridică se pedepseşte cu amendă în mărime de la 4.000 la 7.000 unităţi convenţionale cu privarea de dreptul de a exercita o anumită activitate sau cu lichidarea persoanei juridice”.
Amintim că inițiativa de decriminalizare a mediului de afaceri a fost lansată la sfârșitul anului trecut. În urma presiunilor societății civile și partenerilor internaționali, la începutul acestui an, autoritățile au retras proiectul pentru a fi revizuit.
Deputații urmează să examineze astăzi un proiect de lege care prevede decriminalizarea mediului de afaceri. Conform ultimelor modificări ale proiectului, Codul penal ar putea să prevadă că ”evaziunea fiscală a întreprinderilor, instituțiilor și organizațiilor prin includerea intenționată în documentele contabile, fiscale şi/sau financiare, inclusiv cele electronice, a unor date vădit denaturate privind veniturile sau cheltuielile care nu au la bază operațiuni reale ori care au la bază operațiuni ce nu au existat, fie prin tăinuirea intenționată a unor obiecte impozabile, acte contabile, fiscale şi financiare, dacă în termen de un an suma impozitului, taxei prevăzute de Codul fiscal, contribuţiei de asigurări sociale sau primei de asigurări medicale care trebuia să fie plătită depășește 50 salarii medii lunare pe economie prognozate stabilite prin hotărârea de Guvern în vigoare stabilite la momentul săvărșirii faptei, se pedepsește cu amendă în mărime de la 3.500 la 5.000 unități convenționale sau cu închisoare de până la 2 ani și 6 luni, cu privarea de dreptul de a ocupa anumite funcții sau de a exercita o anumită activitate pe un termen de până la 5 ani, iar persoana juridică se pedepsește cu amendă în mărime de la 5.000 la 8.000 unități convenționale cu privarea de dreptul de a exercita o anumită activitate”.
Documentul mai prevede că, dacă în termen de un an suma impozitului, taxei prevăzute de Codul fiscal, contribuţiei de asigurări sociale și primei de asigurări medicale care trebuia să fie plătită depășește 100 salarii medii lunare pe economie prognozate, stabilite prin hotărârea de Guvern în vigoare stabilite la momentul săvârșirii faptei, se pedepsește cu amendă în mărime de la 5.000 la 7.000 unități convenționale sau cu închisoare de până la 5 ani cu privarea de dreptul de a ocupa anumite funcții sau de a exercita o anumită activitate pe un termen de la 2 la 5 ani, iar persoana juridică se pedepsește cu amendă în mărime de la 10.000 la 16.000 unități convenționale cu privarea de dreptul de a exercita o anumită activitate sau cu lichidarea persoanei juridice.
În redacția actuală, Codul penal prevede că ”evaziunea fiscală a întreprinderilor, instituţiilor şi organizaţiilor fie prin includerea în documentele contabile, fiscale sau financiare a unor date denaturate privind veniturile sau cheltuielile, a unor cheltuieli care nu au la bază operaţiuni reale ori care au la bază operaţiuni ce nu au existat, fie prin tăinuirea unor obiecte impozabile, dacă suma impozitului care trebuia să fie plătit depăşeşte 1.500 unităţi convenţionale, se pedepseşte cu amendă în mărime de la 2.350 la 3.350 unităţi convenţionale sau cu închisoare de până la 3 ani, în ambele cazuri cu privarea de dreptul de a ocupa anumite funcţii sau de a exercita o anumită activitate pe un termen de până la 5 ani, iar persoana juridică se pedepseşte cu amendă în mărime de la 3.000 la 6.000 unităţi convenţionale cu privarea de dreptul de a exercita o anumită activitate.
Aceeaşi acţiune care a condus la neachitarea impozitului în proporţii deosebit de mari se pedepseşte cu amendă în mărime de la 3.350 la 5.350 unităţi convenţionale sau cu închisoare de până la 6 ani, în ambele cazuri cu privarea de dreptul de a ocupa anumite funcţii sau de a exercita o anumită activitate pe un termen de la 2 la 5 ani, iar persoana juridică se pedepseşte cu amendă în mărime de la 4.000 la 7.000 unităţi convenţionale cu privarea de dreptul de a exercita o anumită activitate sau cu lichidarea persoanei juridice”.
Amintim că inițiativa de decriminalizare a mediului de afaceri a fost lansată la sfârșitul anului trecut. În urma presiunilor societății civile și partenerilor internaționali, la începutul acestui an, autoritățile au retras proiectul pentru a fi revizuit.