- Crearea locurilor de muncă şi încadrarea în mod prioritar a persoanelor din categoriile defavorizate ale populaţiei
- Protecţia şi promovarea drepturilor persoanelor cu dizabiităţi şi a familiilor lor în scopul incluziunii sociale
- Prestarea şi dezvoltarea serviciilor sociale
- Promovarea activităţilor de protecţie a mediului înconjurător
- Realizarea activităţilor extraşcolare
Totodată, proiectul prevede crearea Comisiei Naţionale pentru Antreprenoriat Social, care va fi un organ colegial şi va avea drept misiune elaborarea studiilor şi rapoartelor în domeniu, participarea la elaborarea politicilor publice pentru antreprenoriatului social, atribuirea şi retragerea statutului de întreprindere socială.
Comisia va fi compusă din 9 membri: câte un membru din partea Ministerului Economiei, Ministerului Muncii, Protecţiei Sociale şi Familiei, Ministerului Sănătăţii, Ministerului Finanţelor şi 4 membri din rândul reprezentanţilor organizaţiilor necormeciale care desfăşoară activităţi de antreprenoriat social.
Proiectul reglementează şi specificul întreprinderii sociale, care este entitatea constituită de asociaţii obşteşti, instituţii private sau persoane fizice, care desfăşoară activităţi de antreprenoriat social, în vederea realizării unor obiective de interes general, social sau comunitar.
Statutul de întreprindere socială îl pot obţine societăţile cu răspundere limitată şi cooperativele de producţie, constituite din asociaţii obşteşti, fundaţii, instituţii private, dacă reinvestesc cel puţin 90% din profit în realizarea activităţilor menţionate mai sus, nu au datorii la bugetul public naţional, aplică principiul echităţii sociale faţă de angajaţi, asigurând niveluri de salarizare echitabile, în care nu pot exista diferenţe care să depăşească raportul de la l la 5.
Acordul de Asociere prevede că părţile cooperează pentru a pune în aplicare strategii destinate dezvoltării întreprinderilor mici şi mijlocii, bazate pe principiile iniţiativei în favoarea întreprinderilor (Small Business Act). Actul menţionează că există IMM-uri care urmează modele de afaceri diferite de cele tradiţionale. Această categorie, cunoscută sub numele de economie socială, include asociaţii non-profit, fundaţii, cooperative, a anunţat vice-ministrul Economiei, Vitalie Iurcu.
Deputaţii au avut mai multe amendamente, inclusiv includerea în lista organizaţiilor ce desfăşoară antreprenoriat social a cultelor religioase, acordarea unor facilităţi de ordin fiscal întreprinderilor sociale etc.
Am analizat şi aspectul facilităţilor fiscale şi se prevede modificarea Legii nr.160 privind incluziunea socială a persoanelor cu dizabilităţi, care oferă un şir de înlesniri fiscale pentru întreprinderile surzilor, orbilor şi invalizilor. În această listă au fost încluse şi întreprinderile sociale de inserţie şi urmează să definitivăm cu Ministerul Finanţelor ce înlesniri suplimentare pot fi acordate. Pentru lectura a doua, vom discuta şi posibilitatea oferii acestor întreprinderi o serie de avanataje în procesul achiziţiilor publice, a adăugat vice-ministrul economiei.
Legea va intra în vigoare la şase luni după publicare.
Legea cu privire la antreprenoriat şi întreprinderi va fi completată cu prevederi referitoare la antreprenoriatul social.
Un proiect de lege în acest sens a fost votat în prima lectură.
Astfel, potrivit proiectului, antreprenoriatul social este o formă a activităţii de antreprenoriat în care soluţionarea unui obiectiv de ordin social sau comunitar este prioritară în raport cu scopul obţinerii de profit.
Antreprenoriatul social este activitatea desfăşurată de organizaţii necomerciale – asociaţii obşteşti, fundaţii şi instituţii private şi întreprinderi sociale, în scopul realizării unor obiective de ordin social sau comunitar, precum consolidarea coeziunii economice şi sociale, inclusiv la nivelul colectivităţilor locale, ocuparea forţei de muncă, dezvoltarea serviciilor sociale, creşterea incluziunii sociale etc.
Proiectul prevede completarea Legii menţionate cu un nou articol cu privire la antreprenoriatul social, ce include lista de activităţi din domeniul antreprenoriatului social, definiţia întreprinderii sociale, condiţiile pentru atribuirea statutului de întreprindere socială, crearea unei comisii care va supraveghea domeniul etc.
Potrivit documentului, activităţi sociale se consideră:
Totodată, proiectul prevede crearea Comisiei Naţionale pentru Antreprenoriat Social, care va fi un organ colegial şi va avea drept misiune elaborarea studiilor şi rapoartelor în domeniu, participarea la elaborarea politicilor publice pentru antreprenoriatului social, atribuirea şi retragerea statutului de întreprindere socială.
Comisia va fi compusă din 9 membri: câte un membru din partea Ministerului Economiei, Ministerului Muncii, Protecţiei Sociale şi Familiei, Ministerului Sănătăţii, Ministerului Finanţelor şi 4 membri din rândul reprezentanţilor organizaţiilor necormeciale care desfăşoară activităţi de antreprenoriat social.
Proiectul reglementează şi specificul întreprinderii sociale, care este entitatea constituită de asociaţii obşteşti, instituţii private sau persoane fizice, care desfăşoară activităţi de antreprenoriat social, în vederea realizării unor obiective de interes general, social sau comunitar.
Statutul de întreprindere socială îl pot obţine societăţile cu răspundere limitată şi cooperativele de producţie, constituite din asociaţii obşteşti, fundaţii, instituţii private, dacă reinvestesc cel puţin 90% din profit în realizarea activităţilor menţionate mai sus, nu au datorii la bugetul public naţional, aplică principiul echităţii sociale faţă de angajaţi, asigurând niveluri de salarizare echitabile, în care nu pot exista diferenţe care să depăşească raportul de la l la 5.
Acordul de Asociere prevede că părţile cooperează pentru a pune în aplicare strategii destinate dezvoltării întreprinderilor mici şi mijlocii, bazate pe principiile iniţiativei în favoarea întreprinderilor (Small Business Act). Actul menţionează că există IMM-uri care urmează modele de afaceri diferite de cele tradiţionale. Această categorie, cunoscută sub numele de economie socială, include asociaţii non-profit, fundaţii, cooperative, a anunţat vice-ministrul Economiei, Vitalie Iurcu.
Deputaţii au avut mai multe amendamente, inclusiv includerea în lista organizaţiilor ce desfăşoară antreprenoriat social a cultelor religioase, acordarea unor facilităţi de ordin fiscal întreprinderilor sociale etc.
Am analizat şi aspectul facilităţilor fiscale şi se prevede modificarea Legii nr.160 privind incluziunea socială a persoanelor cu dizabilităţi, care oferă un şir de înlesniri fiscale pentru întreprinderile surzilor, orbilor şi invalizilor. În această listă au fost încluse şi întreprinderile sociale de inserţie şi urmează să definitivăm cu Ministerul Finanţelor ce înlesniri suplimentare pot fi acordate. Pentru lectura a doua, vom discuta şi posibilitatea oferii acestor întreprinderi o serie de avanataje în procesul achiziţiilor publice, a adăugat vice-ministrul economiei.
Legea va intra în vigoare la şase luni după publicare.