În cadrul Campaniei „În dialog cu avocatul sindicatelor”, care s-a desfășurat recent în raionul Drochia, mai mulți angajați din cultură s-au arătat indignați de faptul că unii primari i-au trecut la jumătate de leafă, pentru că bugetele locale nu ar avea destui bani în acest sens. Totodată, aceste acțiuni au avut loc fără acordul salariaților.
„Angajatorii, adică administrația publică locală, au trecut unii angajați din cultură de la un salariu întreg la 0,5 sau 0,75 din salariu, dar aceasta este o încălcare flagrantă a drepturilor omului la condiții decente de muncă. În unele sate, primarii fac ce vor, salariații nici măcar nu sunt pre-întâmpinați că vor trece la jumătate de salariu. Cu toate acestea, timpul de muncă al unor angajați din cultură este nelimitat, ei stau la muncă și după ora 17.00, sunt nevoiți să vină la serviciu sâmbăta sau duminica. Și dacă n-o să apelăm la sindicate, atunci unde să ne mai ducem?”, a întrebat disperată o salariată din cultură din raionul Drochia, care a solicitat anonimatul.
Anatolie Lupașcu, avocat al CNSM, a menționat că, în cazul de față, CNSM trebuie să vină cu o scrisoare, cu argumente din punct de vedere juridic, că angajatorii sau administrația publică locală ar comite anumite încălcări, iar această scrisoare trebuie adresată Ministerului Educației, Culturii și Cercetării.
„Chiar dacă reprezentanți ai administrației publice locale spun că reducerile de cadre din cultură se fac în legătură cu faptul că a scăzut numărul locuitorilor dintr-un anumit sat sau oraș, ei trebuie să respecte procedura de reducere a statelor de personal, conform legislației în vigoare. În condițiile în care angajatorul decide să treacă anumiți salariați din cultură la 0,5 sau 0,75 din salariu, aceasta nu se face unilateral și forțat, dar trebuie să se ceară acordul angajaților. În dialog cu angajatorul, salariații trebuie să facă trimitere la articolul 68 din Codul muncii, care prevede clar când este admisă modificarea anumitor prevederi ale contractului individual de muncă. În caz contrar, acțiunile angajatorului sunt ilegale și pot fi calificate drept abuz, iar salariații pot acționa angajatorul în instanța de judecată. În primul rând, sindicatul de ramură trebuie să intervină în soluționarea problemei respective în mod obligatoriu – există Contractul colectiv de muncă la nivel de unitate, Convenția colectivă la nivel de branșă. În condițiile în care sindicatul de ramură nu găsește limbaj comun cu angajatorul, intervine Confederația Națională a Sindicatelor”, a detaliat Anatolie Lupașcu.
E nevoie de un regulament care ar stipula clar că un salariat din cultură deservește un anumit număr de locuitori
Sergiu Iurcu, șeful Departamentului protecție social-economică din cadrul CNSM, a men-ționat că, până la implementarea Legii nr.270 privind sistemul unic de salarizare în sectorul bugetar, angajații din cultură au beneficiat de cele mai mici majorări de salarii.
„Când a intrat legea în vigoare, angajaților din cultură li se cuveneau majorări semnificative ale retribuțiilor lunare. De exemplu, un director de casă de cultură, care se află în subordinea primăriei, trebuia să beneficieze de o leafă mai mare decât a primarului sau a contabilei de la primărie. Legea însă trebuie să stea în capul mesei – directorul casei de cultură sau al bibliotecii au încheiat contracte de muncă pe o perioadă nedeterminată. Trecerea de la un salariu întreg la 0,5-0,75 de normă trebuie să se facă fiind respectată legislația în vigoare, adică cu acordul salariatului. Și reorganizarea instituțiilor de cultură trebuie să se efectueze, de asemenea, cu respectarea legilor. În cazul în care primarul îi spune salariatului din cultură că îi schimbă prevederile contractului individual de muncă, dar angajatul nu este de acord cu aceste modificări, este vorba de abuz din partea angajatorului, care poate fi sancționat. Confederația Națională a Sindicatelor din Moldova este gata să vă ofere asis-tența necesară, pentru ca astfel de încălcări să nu mai aibă loc. Totodată, a apărut problema: care sunt obligațiile de serviciu ale unui angajat din cultură – nu există nici un regulament care să stipuleze clar ce volum de lucru trebuie să îndeplinească un salariat din cultură timp de o zi sau, de exemplu, că un bibliotecar trebuie să deservească un anumit număr de locuitori. În acest sens, angajații, sindicatele trebuie să negocieze cu angajatorul”, a relevat Sergiu Iurcu.
Anatolie Lupașcu a adăugat că, pe lângă cererea de chemare în instanța de judecată, salariații din cultură cărora li se încalcă drepturile trebuie să depună o plângere la Inspectoratul de Stat al Muncii. Avocatul a ținut să menționeze că litigiile de muncă sunt scutite de plata taxei de stat. În cazul în care salariații vor avea câștig de cauză în instanța de judecată, angajatorul va fi obligat să le plătească salariile depline, despăgubiri morale și banii pe care i-au cheltuit pentru asistența avocatului.
În cadrul Campaniei „În dialog cu avocatul sindicatelor”, care s-a desfășurat recent în raionul Drochia, mai mulți angajați din cultură s-au arătat indignați de faptul că unii primari i-au trecut la jumătate de leafă, pentru că bugetele locale nu ar avea destui bani în acest sens. Totodată, aceste acțiuni au avut loc fără acordul salariaților.
„Angajatorii, adică administrația publică locală, au trecut unii angajați din cultură de la un salariu întreg la 0,5 sau 0,75 din salariu, dar aceasta este o încălcare flagrantă a drepturilor omului la condiții decente de muncă. În unele sate, primarii fac ce vor, salariații nici măcar nu sunt pre-întâmpinați că vor trece la jumătate de salariu. Cu toate acestea, timpul de muncă al unor angajați din cultură este nelimitat, ei stau la muncă și după ora 17.00, sunt nevoiți să vină la serviciu sâmbăta sau duminica. Și dacă n-o să apelăm la sindicate, atunci unde să ne mai ducem?”, a întrebat disperată o salariată din cultură din raionul Drochia, care a solicitat anonimatul.
Anatolie Lupașcu, avocat al CNSM, a menționat că, în cazul de față, CNSM trebuie să vină cu o scrisoare, cu argumente din punct de vedere juridic, că angajatorii sau administrația publică locală ar comite anumite încălcări, iar această scrisoare trebuie adresată Ministerului Educației, Culturii și Cercetării.
„Chiar dacă reprezentanți ai administrației publice locale spun că reducerile de cadre din cultură se fac în legătură cu faptul că a scăzut numărul locuitorilor dintr-un anumit sat sau oraș, ei trebuie să respecte procedura de reducere a statelor de personal, conform legislației în vigoare. În condițiile în care angajatorul decide să treacă anumiți salariați din cultură la 0,5 sau 0,75 din salariu, aceasta nu se face unilateral și forțat, dar trebuie să se ceară acordul angajaților. În dialog cu angajatorul, salariații trebuie să facă trimitere la articolul 68 din Codul muncii, care prevede clar când este admisă modificarea anumitor prevederi ale contractului individual de muncă. În caz contrar, acțiunile angajatorului sunt ilegale și pot fi calificate drept abuz, iar salariații pot acționa angajatorul în instanța de judecată. În primul rând, sindicatul de ramură trebuie să intervină în soluționarea problemei respective în mod obligatoriu – există Contractul colectiv de muncă la nivel de unitate, Convenția colectivă la nivel de branșă. În condițiile în care sindicatul de ramură nu găsește limbaj comun cu angajatorul, intervine Confederația Națională a Sindicatelor”, a detaliat Anatolie Lupașcu.
Sergiu Iurcu, șeful Departamentului protecție social-economică din cadrul CNSM, a men-ționat că, până la implementarea Legii nr.270 privind sistemul unic de salarizare în sectorul bugetar, angajații din cultură au beneficiat de cele mai mici majorări de salarii.
„Când a intrat legea în vigoare, angajaților din cultură li se cuveneau majorări semnificative ale retribuțiilor lunare. De exemplu, un director de casă de cultură, care se află în subordinea primăriei, trebuia să beneficieze de o leafă mai mare decât a primarului sau a contabilei de la primărie. Legea însă trebuie să stea în capul mesei – directorul casei de cultură sau al bibliotecii au încheiat contracte de muncă pe o perioadă nedeterminată. Trecerea de la un salariu întreg la 0,5-0,75 de normă trebuie să se facă fiind respectată legislația în vigoare, adică cu acordul salariatului. Și reorganizarea instituțiilor de cultură trebuie să se efectueze, de asemenea, cu respectarea legilor. În cazul în care primarul îi spune salariatului din cultură că îi schimbă prevederile contractului individual de muncă, dar angajatul nu este de acord cu aceste modificări, este vorba de abuz din partea angajatorului, care poate fi sancționat. Confederația Națională a Sindicatelor din Moldova este gata să vă ofere asis-tența necesară, pentru ca astfel de încălcări să nu mai aibă loc. Totodată, a apărut problema: care sunt obligațiile de serviciu ale unui angajat din cultură – nu există nici un regulament care să stipuleze clar ce volum de lucru trebuie să îndeplinească un salariat din cultură timp de o zi sau, de exemplu, că un bibliotecar trebuie să deservească un anumit număr de locuitori. În acest sens, angajații, sindicatele trebuie să negocieze cu angajatorul”, a relevat Sergiu Iurcu.
Anatolie Lupașcu a adăugat că, pe lângă cererea de chemare în instanța de judecată, salariații din cultură cărora li se încalcă drepturile trebuie să depună o plângere la Inspectoratul de Stat al Muncii. Avocatul a ținut să menționeze că litigiile de muncă sunt scutite de plata taxei de stat. În cazul în care salariații vor avea câștig de cauză în instanța de judecată, angajatorul va fi obligat să le plătească salariile depline, despăgubiri morale și banii pe care i-au cheltuit pentru asistența avocatului.