Recrutarea specialiștilor cu autism are o rată de succes de 80% în cazul Microsoft, spune Michael Vermeersch, care ocupă funcția de Digital Inclusion Leader în cadrul companiei.
El a vorbit la conferința #DiverseMinds, pe 1 martie, despre faptul că angajarea persoanelor care suferă de autism a fost bine primită în companie, iar rezultatele au fost extraordinare.
"Pentru prima dată în mulți ani am simțit că nu e o slăbiciune faptul că ai o dizabilitate", a fost feedbackul unui angajat al Microsoft.
Dar haideți să vedem care a fost strategia gigantului IT și cum a implementat-o.
Potrivit CampaignLive.co.uk, Microsoft a lansat programul de recrutare al persoanelor cu autism în aprilie 2015. Iar la scurt timp, compania a primit în jur de 800 de CV-uri.
"Au fost o mulțime de aplicări din partea unor oameni geniali, care au fost marginalizați de societate", a povestit Michael Vermeersch.
Însă cum CV-ul nu reprezintă cel mai bun instrument de măsurare pentru abilitățile unui candidat, reprezentanții companiei i-au chemat la interviu și le-au dat probe practice. În fapt, au vrut să vadă modul în care lucrează, cum găsesc soluții la problemele prezentate și cum rezolva efectiv un task.
Michael Vermeersch susține că această abordare i-a ajutat să găsească oamenii talentați și potriviți pentru joburile disponibile, fără a ține cont de alți factori. Ce i-a interesat a fost să angajeze cei mai potrivit oameni pentru pozițiile respective. Căci, până la urmă, vrei pe cineva care să își facă treaba bine și nu contează dacă au o dizabilitate sau nu.
Astfel, gigantul IT a reușit să facă ceva ce societatea nu a reușit: anume să se concentreze pe ceea ce contează cu adevărat și nu să stigmatizeze o persoană talentată din cauza unui lucru care nu ține de ea.
Pentru a-i integra cu succes în cultură organizațională, cei de la Microsoft au fost ajutăți de specialiști în coaching, care le-au explicat persoanelor cu autism cum stă treaba în companie. Apoi, o echipă specială a alcătuit profilele acestor angajați și au căutat soluții pentru a dărâma barierele și pentru a preîntâmpina obstacolele ce le-ar putea stă în cale în buna desfășurare a activității lor.
Odată implementate aceste măsuri, gradul de inovare a crescut, iar managerii au devenit per total mai implicați și au devenit mai buni în meseria lor.
În fapt, compania nu face discriminări și își ajută toți angajații să se simtă apreciați la locul de muncă. "Încurajăm liderii echipelor să se implice personal în formarea și dezvoltarea fiecărui membru în parte", spune Vermeersch. Iar această abordare a dus la creșterea creativității și inovării, adaugă acesta.
Ideea este că nu e nevoie de o schimbare și o adaptare a modului de lucru doar pentru angajații cu autism, căci măsurile luate pentru ei se aplică și la colegii lor care nu suferă de această boală. Până la urmă, creezi niște condiții că orice om talentat – fie el cu autism sau fără, cu dizabilități sau fără – să se dezvolte și să poată să dea ce e mai bun din el.
Recrutarea specialiștilor cu autism are o rată de succes de 80% în cazul Microsoft, spune Michael Vermeersch, care ocupă funcția de Digital Inclusion Leader în cadrul companiei.
El a vorbit la conferința #DiverseMinds, pe 1 martie, despre faptul că angajarea persoanelor care suferă de autism a fost bine primită în companie, iar rezultatele au fost extraordinare.
"Pentru prima dată în mulți ani am simțit că nu e o slăbiciune faptul că ai o dizabilitate", a fost feedbackul unui angajat al Microsoft.
Dar haideți să vedem care a fost strategia gigantului IT și cum a implementat-o.
Potrivit CampaignLive.co.uk, Microsoft a lansat programul de recrutare al persoanelor cu autism în aprilie 2015. Iar la scurt timp, compania a primit în jur de 800 de CV-uri.
"Au fost o mulțime de aplicări din partea unor oameni geniali, care au fost marginalizați de societate", a povestit Michael Vermeersch.
Însă cum CV-ul nu reprezintă cel mai bun instrument de măsurare pentru abilitățile unui candidat, reprezentanții companiei i-au chemat la interviu și le-au dat probe practice. În fapt, au vrut să vadă modul în care lucrează, cum găsesc soluții la problemele prezentate și cum rezolva efectiv un task.
Michael Vermeersch susține că această abordare i-a ajutat să găsească oamenii talentați și potriviți pentru joburile disponibile, fără a ține cont de alți factori. Ce i-a interesat a fost să angajeze cei mai potrivit oameni pentru pozițiile respective. Căci, până la urmă, vrei pe cineva care să își facă treaba bine și nu contează dacă au o dizabilitate sau nu.
Astfel, gigantul IT a reușit să facă ceva ce societatea nu a reușit: anume să se concentreze pe ceea ce contează cu adevărat și nu să stigmatizeze o persoană talentată din cauza unui lucru care nu ține de ea.
Pentru a-i integra cu succes în cultură organizațională, cei de la Microsoft au fost ajutăți de specialiști în coaching, care le-au explicat persoanelor cu autism cum stă treaba în companie. Apoi, o echipă specială a alcătuit profilele acestor angajați și au căutat soluții pentru a dărâma barierele și pentru a preîntâmpina obstacolele ce le-ar putea stă în cale în buna desfășurare a activității lor.
Odată implementate aceste măsuri, gradul de inovare a crescut, iar managerii au devenit per total mai implicați și au devenit mai buni în meseria lor.
În fapt, compania nu face discriminări și își ajută toți angajații să se simtă apreciați la locul de muncă. "Încurajăm liderii echipelor să se implice personal în formarea și dezvoltarea fiecărui membru în parte", spune Vermeersch. Iar această abordare a dus la creșterea creativității și inovării, adaugă acesta.
Ideea este că nu e nevoie de o schimbare și o adaptare a modului de lucru doar pentru angajații cu autism, căci măsurile luate pentru ei se aplică și la colegii lor care nu suferă de această boală. Până la urmă, creezi niște condiții că orice om talentat – fie el cu autism sau fără, cu dizabilități sau fără – să se dezvolte și să poată să dea ce e mai bun din el.