Mai mulți salariați din domeniile turism și HORECA ar putea deveni șomeri

  • 27 мая 2020, 15:20
  • 766

Deși unele restricții privind pandemia de coronavirus vor fi anulate, începând cu 1 iunie, iar unele întreprinderi din sfera hoteluri, restaurante și cafenele (HORECA), dar și din turism, își vor relua activitatea, mai mulți salariați din domeniile respec­tive ar putea deveni șomeri.

Îngrijorarea vine din partea Valentinei Chiriac, președinta Fe-derației Sindicale „SindLUCAS” și vicepreședinta Comitetului Sectorial pentru formare profesională în domeniu, care a vorbit la acest subiect în cadrul primei conferințe online, desfășurată de comitet, de la debutul pandemiei de coronavi­rus.

„În acest sens, e nevoie de in­struirea sau recalificarea anga-jaților respectivi, pentru ca ei să se poată regăsi pe piața muncii. Așteptăm o reacție de la ministe­re, de la Asociația „Măr”, de la alte instituții și organizații din dome­niu: trebuie să ne unim și să rezol­văm problema”, a relevat Valentina Chiriac.

Tot mai puțini turiști vizitează Republica Moldova

În alt context, liderul sindical a menționat că, deși Comitetul Sec­torial pentru formare profesională în comerț, hoteluri și restaurante (CSFPCHR) a fost creat acum doi ani, mulți agenți economici nu sunt încă deschiși spre colaborare în acest sens. „Am invitat la actuala conferință mai mulți reprezentanți ai administratorilor, dar foarte puțini s-au conectat la eveniment. Avem susținere din partea statu­lui pentru mai multe proiecte ale comitetului sectorial, însă agenții economici nu ne vin în întâmpina­re. Din această cauză, dialogul nu este, deocamdată, unul eficient”, a adăugat liderul sindical.

Iuliana Drăgălin, secretar de stat la Ministerul Economiei și In­frastructurii, a descris elementele lanțului valoric în sfera turismului, lanț potrivit căruia pot fi elabora­te standarde ocupaționale pentru mai multe meserii.

Responsabilul de la minister a menționat că, în ultimii ani, a spo­rit numărul cetățenilor moldoveni care au plecat peste hotare, iar nu­mărul turiștilor care au vizitat Re­publica Moldova a scăzut. Potrivit datelor Biroului Național de Sta­tistică, peste 50 de mii de cetățeni moldoveni au mers peste hotare, în 1992. În 2018, acest indicator a sporit până la 260 de mii de turiști. „Este bine, doar că asta înseamnă că scoatem mai mulți bani din țară, iar la noi intră mai puțini”, a opinat sursa citată.

În ceea ce privește turismul re­ceptor, Iuliana Drăgălin a precizat că, în 1992, R. Moldova a avut în jur de 300 de mii de vizitatori din alte state, ca în 2018 să înregistre­ze doar 20 de mii de turiști străini.

„Sectorul turism are mult de lucrat la capitolul competențe – trebuie dezvoltată industria ospi-talității, îmbunătățite serviciile în sfera transport, e nevoie de dez­voltarea sistemului financiar-ban­car, dar și a sectorului sănătate”, a detaliat Iuliana Drăgălin.

Lanțul valoric și alte soluții

Totodată, oficialul de la ministe­rul de resort susține că, pentru a spori numărul turiștilor care vin în țară, e nevoie de a dezvolta lanțul valoric în acest domeniu. „Primul element al lanțului este rezerva­rea. E nevoie ca site-urile de tu­rism, centrele de apel să fie bine puse la punct, iar ghizii să posede mai multe limbi străine, cel puțin rusa și engleza”, a punctat Iuliana Drăgălin.

„Cei mai mulți turiști ajung la noi cu transportul aerian, însă biletele de avion cu destinația R. Moldova sunt mai scumpe decât în țările vecine, România și Ucraina. Fes­tivalul Vinului de la Chișinău este evenimentul care a atras cei mai mulți turiști. Totodată, există și alte destinații turistice – râuri, lacuri, peșteri, însă e nevoie de a dezvol­ta căile de acces spre ele, pentru a spori numărul vizitatorilor străini”, a subliniat secretarul de stat de la Ministerul Economiei.

Și capitolul instruirea cadrelor în domeniile turism și HORECA are încă multe lacune. Mai mulți pe­dagogi care predau în instituții de învățământ din această sferă au relevat că în Chișinău situația este monitorizată, dar altfel stau lucru­rile în teritoriu. Pentru formarea competențelor profesionale, cadre­le didactice nu au manuale și îndru­mare metodice. Totodată, accesul la unele resurse informaționale de pe internet este dur restricționat, deja de un an. Cadrele didactice nu au de unde să se documenteze despre standardele ocupaționale din domeniu, iar în acest sens este nevoie de un centru metodic, la fel cum există în subordinea Ministeru­lui Agriculturii, au spus pedagogii.

Pe de altă parte, Liliana Posțan, secretar tehnic al CSFPCHR, a afir­mat că, din anul curent, este des­chis Registrul profilurilor și stan­dardelor ocupaționale, elaborat de membrii comitetului sectorial respectiv.

Sursa citată a adăugat că Pro­iectul „Dezvoltarea competențelor profesionale ale resurselor umane din comerț, hoteluri și restauran­te prin alianțe sectoriale – FOR competent”, care este implemen­tat în anul curent de CSFPCHR, are menirea de a crea și fortifica alianțe sectoriale pentru dezvol­tarea competențelor profesionale în domeniu, în corespundere cu așteptările agenților economici.

„Pentru a obține rezultate, trebuie să creăm alianțe sectoriale, care vizează principalii actori din domeniu și autoritățile publice. Este foarte important că autoritățile publice centrale sunt prezente la conferință, dar ne-am dori ca și autoritățile publice locale să fie in­cluse în proiectul nostru”, a precizat Liliana Posțan, care este coordona­torul Proiectului „FOR competent”.

La conferința online au parti­cipat reprezentanți ai Ministerului Sănătății, Muncii și Protecției Soci­ale, agenți economici, inclusiv din Italia, care au afaceri în Republica Moldova, membri ai Comitetu­lui sectorial pentru formare pro­fesională în domeniul respectiv din România, Nadejda Rusnac, președinta Comitetului Sectorial pentru formare profesională în in­dustria ușoară moldovenească.