Mii de suedezi aleg să îşi înlocuiască cardurile de acces, cărţile de identitate şi chiar biletele de tren cu microcipuri implantate în corp, pentru a-şi uşura viaţa, potrivit platformei oficiale World Economic Forum.
Aproximativ 3.000 de suedezi şi-au implantat microcipuri – de mărimea unui bob de orez – sub piele în ultimii trei ani. Tehnologia a fost utilizată pentru prima dată în 2015 în Suedia.
Implanturile au simplificat deja o serie de activităţi şi necestiăţi cotidiene. Ulrika Celsing, una dintre persoanele care au ales tehnologia, şi-a introdus un microcip care înlocuieşte cardul de la sala de fitness şi cardul de acces la birou.
Când intră la muncă, Celsing, 28 ani, trece cu mâna prin faţa cititorului şi scrie un cod înainte ca uşa să se deschidă.
Anul trecut, operatorul de cale ferată SJ a început să scaneze mâinile pasagerilor care au cipuri biometrice implantate, aceştia plătindu-şi astfel călătoria.
Nu există niciun motiv tehnic pentru care cipurile nu ar putea fi folosite la achiziţii, în locul cardurilor contactless.
Procedura este similară cu cea utilizată în cadrul piercing-urilor şi implică o seringă cu ajutorul căreia cipul este introdus în mână. Celsing a relatat pentru WEF că tot ce a simţit a fost o înţepătură uşoară.
Cu toate acestea, implanturile pot duce la infecţii sau reacţii diverse din partea sistemului imunitar, spune Ben Libberton, microbiolog în cadrul laboratorului MAX IV din sudul Suediei.
Mii de suedezi aleg să îşi înlocuiască cardurile de acces, cărţile de identitate şi chiar biletele de tren cu microcipuri implantate în corp, pentru a-şi uşura viaţa, potrivit platformei oficiale World Economic Forum.
Aproximativ 3.000 de suedezi şi-au implantat microcipuri – de mărimea unui bob de orez – sub piele în ultimii trei ani. Tehnologia a fost utilizată pentru prima dată în 2015 în Suedia.
Implanturile au simplificat deja o serie de activităţi şi necestiăţi cotidiene. Ulrika Celsing, una dintre persoanele care au ales tehnologia, şi-a introdus un microcip care înlocuieşte cardul de la sala de fitness şi cardul de acces la birou.
Când intră la muncă, Celsing, 28 ani, trece cu mâna prin faţa cititorului şi scrie un cod înainte ca uşa să se deschidă.
Anul trecut, operatorul de cale ferată SJ a început să scaneze mâinile pasagerilor care au cipuri biometrice implantate, aceştia plătindu-şi astfel călătoria.
Nu există niciun motiv tehnic pentru care cipurile nu ar putea fi folosite la achiziţii, în locul cardurilor contactless.
Procedura este similară cu cea utilizată în cadrul piercing-urilor şi implică o seringă cu ajutorul căreia cipul este introdus în mână. Celsing a relatat pentru WEF că tot ce a simţit a fost o înţepătură uşoară.
Cu toate acestea, implanturile pot duce la infecţii sau reacţii diverse din partea sistemului imunitar, spune Ben Libberton, microbiolog în cadrul laboratorului MAX IV din sudul Suediei.